Coordonatele si orientarile esentiale ale secolului al XlX-lea sunt continuate si amplificate in poezia secolului al XX-lca. Astfel poezia si-literatura de factura encomiastica de lauda a Domnului Ceresc sau a domnului pamantesc, continua cea mai veche traditie, care incepe cu sfintii loan Casian, Nice ta Remesianul, Dionisie Exiguul. Aceasta lauda o vom gasi in poezia veche romaneasca la mitropolitul Dosoflei dar si la generatia de la 1848 reprezentata de
Grigore Alexandrescti (tliuhra lui Mircea La CoziA) A|ecu Russo (Cantarea RomanieI), Dimitrie Bolinlineanu (Legende istoricA), Vasile Alecsandri (LegendE) Mihail Eminescu (
Rugaciune. Rastii asupra meA), George Cosbuc. Aceasta orientare va li prezenta in poezia secolului al XX-lea prin Octavian - Goga (RugaciunE) Tudor Arghezi (l sa/mI), Vasile Voicidescu (Calatorie spre locul inimiI) Nechilbr Crainic, Vasile Militarii (Divina ZidirE) loanid Romanescu (ParadisuL)
Ion Alexandru, Nicolae Ionel, Nicolae Panaite.
Forma cea mai denaturata a acestei poezii de lauda o va reprezenta dupa cel de-al doilea razboi mondial poezia partinica sau de comanda sociala, in care mercenarii idolatriei comuniste se inchinau la fiara rosie reprezentata de Stalin, Lenin, Ceausescu. Cei mai zelosi in acest sens au fost: Dan Desliu, Alexandru fonia. Mihai Beniuc, Maria Banus, Victor Tulbure. Veronica Porumbacu, Adrian Paunescu.
Poezia de specific national a fost promovata de revistele de la lasi: Dacia Literara, Convorbiri Literare, Viata Romaneasca. La aceasta coordonata s-au raliat in intregime poetii secolului al XlX-lea: Grigore Alexandrescu. Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Eminescu, George Cosbuc. Aceasta orientare esentiala a poeziei romanesti a fost reprezentata in secolul al XX-lea de: Octavian Goga, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Pillat. In perioada proletcultista acest filon a fost strangulat, fiindca se urmarea deznationalizarea prin internationalismul sjonisto-comunist. Vom gasi elemente ale specificului national la Magda Isanos. Nicolae Labis (
Miorita, MesteruL), Ia Nichita Stanescu, Ana Blaudiana^ Ion Alexandru, Cezar Ivanescu (DoinA). Aceasta orientare este cea mai bine reprezentata in literatura noastra.
Poezia modernista este promovata in secolul al XlX-lea de Alexandru Macedonski, de poezia simbolista reprezentata de Dimitrie Angliei, Ion Minulescu, Iuliu Cezar Savescu, Emil Isac. In secolul al XX-lea de Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Tristan Tzara, Nechita Stanescu, Marin Sorescu. Aceasta poezie de factura modernista formeaza axiil central pentru generatia postdecembrista de la sfarsitul secolului al XX-lea, generatie, care cuprinde un numar foarte mare de poeti pe langa cei mentionati pana acum, a caror simpla insirare arata ce dificultate de ierarhizare poate intampina, cel ce cauta sa traseze coordonate, tendinte si orientari intr-o asemenea diversitate. Mentionam dintre aceste condeie pe Nichita Danilov, Emil Brumam, Daniel Turcea, Dan Laurentiu, Virgil Manolescu, Casian Maria Spiuiclon, Lucian Vasiliu, Ovidiu Genaru, Cristian Simionescu, Aurel Stefanachi, Nicolae Panaite, Daniel Corbu, Adrian Aluigheorghe, Gelu Dorian, Florin laru, Liviu loan Stoiciu. Traian Cosovei, Mariana Marin, Mircea Cartarescu, Cristian Sisnian. Ion Murcsan, Dan Damaschin, George Vulturescu, loan Pintea, Ion Mircea, si altii.