Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Romantismul - Notiuni introductive despre Sinteze literare



In prima acceptie a termenului, romantismul este un curent literar dezvoltat in Europa la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in primele decenii ale secolului al XlX-lea, aparut ca o reactie impotriva clasicismului. Reprezentanti: Leopardi, Shelley, Lamartine, Victor Hugo, Schiller,-Young, Byron, Holderlin, fratii Schlegel s.a.

Caracteristici:

- afirmarea originalitatii si a libertatii de creatie, reactia impotriva ierarhiei genurilor si a doctrinelor clasice ale obiectivitatii si imitatiei; domeniile de creatie favorite sunt lirica si drama;

- redescoperirea puterilor inimii, ale afectivitatii;

- reactia impotriva limitelor de orice fel si expansiunea eului, reasezat in centrul lumii;

- trecerea de la rational spre zonele tainice ale sufletului;

- cultiva misterul, taina, obscuritatea, tenebrele, demoniacul;

- ironia romantica - joc secund, ecou al marii ironii q divinitatii creatoare;

- predilectia pentru mit si simbol, pentru inspiratia din folclor si istorie;

- infinitul spatial si temporal;

- nemultumiti de prezentul care le pare fad si decadent, romanticii cauta universuri compensatorii: fie se intorc spre trecut, mai cu seama in Evul Mediu, fie se cufunda in lumea visului, a reveriei si a iubirii;

- cultiva, ca stari de spirit", melancolia, nostalgia, ironia, voluptatea suferintei;

- solitudinea: eroii romantici sunt niste mari singuratici; a- 

- figuri tutelare: titanul, geniul, profetul, regele, naturile prometeice, demonul si ingerul.

In al doilea sens, romantismul se refera la o dominanta perena a sensibilitatii umane, la o coordonata eterna a imaginatiei umane, fiind astfel un arhetip.

Clasicism-romantism sunt doua tipuri ideale, inexistente practic in stare genuina, reperabile numai la analiza in retorta.

Individul clasic este utopia unui om perfect sanatos trupeste si sufleteste, A«normalA» (slujind drept norma altorA), deci A«canonicA». Individul romantic este utopia unui om complet A«anormalA» (intelege exceptionaL), dezechilibrat si bolnav, adica cu sensibilitatea si intelectul exacerbate la maximum, rezumand toate aspectele spirituale de la bruta la geniu. () clasicul e un om ca toti oamenii (canonici, normativi, nu realI), romanticul e un monstru in toate: un monstru de frumusete sau de uratenie, de bunatate ori de rautate, ori de toate acestea amestecate () Clasicul A«imitaA» modelele, romanticul A«inventeazaA» () Clasicul cultiva starile clare, logice: romanticul, starile de noapte, ilogice. Clasicul promoveaza coerentul linistitor. Romanticul, incoerentul, himericul, terificul, oniricul."

(G. Calinescu, Clasicism, romantism, baroc in voi. Pnncipii de estetica, Editura pentru Literatura, 1968)

La noi, romantismul s-a manifestat si in perioada pasoptista, sub forma unui romantism militant, care lupta in primul rand pentru constituirea unei literaturi originale (vezi capitolul Epoci si ideologii literare") si in care se regaseau si elemente clasice. Dar si-a gasit expresia plenara in lirica eminesciana, odata cu epoca urmatoare, a Junimii si a marilor autori din a doua jumatate a secolului al XlX-lea.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.