» Cadrul general al perioadei pasoptiste
» Situatia culturii si a literaturii romane la 1840
» Momentul Daciei literare" in presa si literatura
» Programul ei de orientare a literaturii romane
» Curentul national-popular de la Dacia literara", cu:
- Trasaturile literaturii pasoptiste
- Temele acestei literaturi
» Dacia literara" si perspectivele postpasoptiste
» Concluzii: Dacia literara - punct de pornire in dezvoltarea literaturii noastre moderne
a- inceputul secolului al XTX-lea a adus in Tarile Romane o multitudine de transformari pregatitoare pentru evenimentele revolutionare de la 1848. Prin tratatul de la Adrianopol (1829), Moldova si Tara Romaneasca au castigat autonomie administrativa si libertatea comertului, putand intra in circuitul european. inlaturarea domniilor fanariote a creat premisele necesare pentru ridicarea societatii si modernizarea vietii socio-politice si culturale. Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu demonstrase slabiciunea edificiului feudal.
Se impuneau practic, modificari de esenta pe care si le-au asumat reprezentantii perioadei pasoptiste (1830-1860), in mijlocul careia s-a declansat cea mai larga miscare populara de emancipare sociala si nationala. in cultura se dezvolta un puternic spirit national, cu accent pe folosirea in scris a limbii romane, pe evidentierea valorilor nationale, pe stimularea unei veritabile renasteri culturale romanesti.
Pasoptismul a fost asadar un moment de referinta cu bataie extrem de lunga in procesul modernizarii civilizatiei noastre nationale.
a- Pana in 1840, literatura si - in general - cultura facusera cativa pasi pe calea evolutiei, dar nu suficienti pentru a produce evolutia propriu-zisa. Aparusera primele scoli in limba romana. Se infiintasera Societatea literara" si Societatea filarmonica". I. H. Radulescu, Gh. Asachi si Gh. Baritiu pusesera bazele presei nationale. Pentru literatura se lansase intr-un mod amplu chemarea catre scrisul romanesc" de larga cuprindere.
a- Dacia literara" s-a impus drept publicatia cu cea mai puternica influenta in epoca, in ciuda faptului ca aparitia ei concreta n-a fost de lunga durata. De fapt, ea si-a manifestat influenta inca de la primul sau numar (1840 - IasI), proclamand o credinta sfanta: romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti". in acelasi prim numar, conducatorul sau, M. Kogalniceanu (numit pe drept arhitect al modernizarii societatii romanesti") a precizat si caile indeplinirii acestei credinte prin articolul-program Introductie la Dacia literara".
a- Introductia" subliniaza cu claritate principiile orientarii literaturii:
» combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre (care omoara in noi duhul national")
» crearea unei literaturi nationale inspirate din istoria patriei, frumusetile si realitatile ei, pitorescul folclorului
» realizarea unei limbi unitare
» dezvoltarea spiritului critic in sens obiectiv (vom critica cartea, iar nu persoana")
a- in jurul acestui exceptional program de relansare a literaturii s-a format curand un adevarat curent national-popular, care a cuprins - practic - toti scriitorii perioadei pasoptiste, indiferent de teritoriul de provenienta. in realitate, Dacia literara" milita pentru o noua Dacie, deci pentru ideea de unire romaneasca.
Literatura pasoptista se defineste prin cateva trasaturi esentiale: -
» Fiind realizata cu deosebire de scriitori revolutionari, are caracter patriotic si militant
» Inspiratia sa este complexa, sub semnul cerintelor programului Daciei literare"
» Reprezentantii sai resping pesimismul, crezand cu inflacarare in emanciparea sociala si nationala, in realizarea unirii
» Fiind destul de intarziata fata de alte literaturi, in ea se interfereaza mai multe curente: clasicism, preromantism, romantism si chiar elemente de realism.
Nu intamplator apar scriitori care compun sub semnul mai multor curente (chiar daca acestea se contrazic in esenta lor!
). Astfel, Gr. Alexandrescu este romantic in meditatii si elegii, dar este clasic in fabule, satire, epistole. I. Heliade Radulescu scrie si el fabule si meditatii. La randul sau, in proza Balta alba, V. Alecsandri raporteaza romantismul si viziunea clasica la elemente realiste.
Literatura pasoptista si-a impus sa stimuleze o adevarata redesteptare a spiritului national. Tocmai de aceea principalele sale teme au fost:
» Idealul libertatii si unitatii nationale (ca in
Romanii supt Mihai Voievod Viteazul de. N. Balcescu, Desteapta-te, romane/de A. Muresanu,
Cantarea Romaniei de A. Russo.)
» Pretuirea frumusetilor patriei si ale folclorului (in,
Zburatorul de I. H. Radulescu, Pasteluri de V. AlecsandrI); nu se poate omite nici faptul ca pasoptismul a descoperit folclorul si pastelul
» Satirizarea viciilor feudale si evocarea realitatilor sociale (de exemplu, comediile lui Alecsandri, fabulele lui Gr. AlexandrescU).
Sub puternica influenta a curentului national-popular de la Dacia literara", proza, poezia si dramaturgia inregistreaza reale succese. Se cultiva proza de calatorie si memorialistica, fiziologia, proza satirica; apar primele modele de schita si nuvela, iar, ceva mai tarziu, romanul. Poezia se bazeaza pe meditatii si ode, dar foloseste si fabule, satire, epistole. V. Alecsandri introduce in dramaturgie aproape toate speciile genului: canticelul comic si sceneta, vodevilul si opereta, comedia si drama.
a- Programul Daciei literare" si spiritul pasoptist si-au prelungit influentele nu numai in perioada imediat urmatoare (a lui N. Filimon, Odobescu, HasdeU), ci si in cea a marilor clasici, in junimism. in ciuda pretentiilor sale de-o alta anvergura, Junimea n-a putut evita sensul continuitatii. Ea dorea sa realizeze noua directie", prin pastrarea si chiar accentuarea elementului national", deci pe un fundament launtric, nu prin imitatie".
Diferentele esentiale dintre pasoptism si junimism sunt de atitudine (intre exaltare si avanturi utopice - pe de o parte - si luciditate, cumpatare - pe de altA), de varsta culturala (intre adolescenta si maturitatE), de configurare estetica (intre romantism si clasicisM).
Totusi aceste diferentieri nu formeaza hauri, ci un proces firesc si necesar al evolutiei unei culturi. Nu se poate omite faptul ca pana si marele Eminescu isi revendica obarsia in zilele de aur a scripturelor romane", care sunt, in esenta, cele pasoptiste.
Fara nici o indoiala ca Dacia literara" s-a impus ca baza solida in orientarea si dezvoltarea literaturii noastre moderne. Este greu de imaginat evolutia ulterioara a gandirii noastre literare fara ea.