Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Floare-albastra (1898 1899) despre Sinteze literare



Aparitia revistei Floare albastra" s-a datorat initiativei scriitorilor grupati, in vara anului 1898, in Cercul liber", din care faceau parte St. O. losii, I. N. Coustan-tinescu-Stans, Al. Antemireanu si alti scriitori tineri. Primul numar a aparut la 11 octombrie 1898, revista avind apoi o periodicitate saptaminala, pina la 23 mai 1899, cind isi inceteaza existenta. La 15 iunie 1899 reinvie intr-un mic numar comemorativ, cu titlul Mihail Eminescu", prilejuit de implinirea a zece ani de la moartea poetului, in care se reproduceau in Nirvana de I. L. Caragiale, Lui Eminescu de Al. Vlahuta, Eminescu de B. P. Hasdeu, poezia Lui de Veronica Miele etc. Asa cum se mentiona pe Irontispiciul revistei, cu incepere de la nr. 5, din 8 noiembrie 1898, di-rector-proprietar era I. N. Constantinescu-Stans, publicist modest, dar entuziast si generos, cu rol de Mecena.



Contrar obiceiului, Floare-albastra" si-a inaugurat activitatea fara ca sa aseze in primul ei numar un articol-pro-gram. Cei ce o editau considerau poate suficient do semnificativ insusi titlul ei, care amintea de simbolul florii-albastre" al romantismului german, cunoscut din romanele llcinricb von Ojicrdingen al lui Novalis si Problematische Naturen de Fr. Spielhagen, transpus la noi de M. Eminescu in poezia Floarc-albastra, O motivare a titlului ales si o schita de program intilnim, totusi, in articolul Floare-albastra al lui Al. Cel ce a cautat sa puna in practica conceptia romantic-idealista a fost insusi Al. Antemireanu, dar cu rezultate prea putin fericite. Sub pseudonimul Hialmar publica un amplu ciclu de fantezii" (Vechiul orologiu, Finis, Ocna vietii noastre, Povestea lui Hyperion etc.) in care plasmuieste, in maniera melodramatica, intimplari ce se consuma fie in lumea astrelor, fie in vechi castele senioriale. De asemenea, sem-nind Elvira Santorino, introduce in paginile revistei poeme de factura exotica, cu procedee din recuzita desueta a romantismului.



Eforturile lui Al. Antemireanu de a imprima revistei o orientare exclusiv romantic-idealista nu au izbutit decit intr-o foarte mica masura, Floare-albastra" avind, in general, un profil eclectic, una din laturile ei esentiale anticipind, in mod pronuntat, literatura samanatorista. Tendinta romantica se observa mai mult in domeniul liricii. Spre deosebire de poeziile publicate in Vieata" lui A. Vlahuta, caracterizate prin optimism, printr-un viu sentiment de solidaritate umana cu cei umili, versurile lui St. O. Iosif aparute in Floare-albastra" sint strabatute de fiorul unei melancolii coplesitoare, dau expresie unor stari sufletesti incercate de grele si nelamurite nelinisti, transpun motive exotice in stilul baladelor romantice (Cu genele plecate, Elegie, Pribeagul, Zadarnic, Suprema consolatie, Vremuri apuse, Visul, Nopti de vara, Margaritare etC), versuri ce vor fi incluse in volumul Patriarhale, din 1901. Aceeasi substanta o au si multe din poeziile publicate aici de catre D. Nanu (Se duc, Phoenix, Aripi taiate, Cunosti tu tristul cintec ? etC), Panait Cerna (Nocturna), C. Sandu-Aldea (Inimi singerate, Voinic fara noroc, A cui e vina ?, la scripca etC), George G. Orleanu, G, Murnu si altii.



Proza publicata in Floare-albastra" se inscrie insa pe o cu totul alta directie. Fundamental deosebite de celelalte scrieri epice si, mai ales, lirice, sint schitele lui I. A. Bassarabescu (Simburele, La nasu, Fara plete, Obusul, Un plagiat, Jean etc.) care se disting prin verva lor satirica, printr-un umor suculent de aleasa calitate. Premisele viitoarei literaturi samanatoriste acopera insa aproape exclusiv paginile de proza ale revistei, in fiecare numar fiind prezenti reprezentantii de mai tirziu ai acestui curent, Ioan Adam si C. Sandu-Aldea, care semneaza, uneori in acelasi numar, si cu pseudonimele S. Voinea si C. Razvan. Schitele acestora prezinta satul ca leagan al fericirii si puritatii morale (Din copilarie, La arie, Stoian, de C. Sandu-Aldea ; Poznasii taranesti, de Ioan AdaM), iar orasul, indeosebi cu viata flacailor in cazarma, ca mediu infernal (Mitisor de C. Sandu-AldeA), zugravesc in culori angelice idilele de la tara (Vara de Ioan AdaM), idilizeaza excesiv tipul invatatorului cu rol apostolic in existenta satului (Din treacat de Ioan Adam^etC).

Semnificativ, in directia presamanatorismului din Floare albastra" este si faptul ca I. N. Constantinescu-Stans va edita la 7 octombrie 1901 revista Curierul literar, cu colaborarea lui G. Cosbuc, St. O. Iosif, Ilarie Chendi, D. Anghel, I. Scurtu, Z. Birsan, I. Ciocirlan, Ioan Adam, Maria Cuntan si altii, revista care inceteaza insa deliberat si declarat la 4 noiembrie 1901, pentru ca toti scriitorii din jurul ei sa se alature revistei Samanatorul, aparuta la 2 decembrie 1901, sub conducerea lui Al. Vlahuta si G. Cosbuc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.