Eclectica, circumspect moderna, Flacara, literara, artistica, sociala", aspira sa devina punctul de confluenta al tendintelor curente. La saptaminalul bucurestean (seria I : 22 oct. 1911 13 noiemb. 1916) publica incidental Caragiale, Macedonski, Cosbuc, Duiliu Zamfirescu, Vlahuta, tonul dindu-1 tinerii. Desi se declara cu totul in afara de interesele politice" si de orice bisericuta literara", directia revistei vehiculeaza idei ale partidului liberal, articolul-program fiind semnat de I. G. Duca. Nominal, directia o detine tot timpul C. Banu, profesor de istorie si om politic, care solicita de la primul numar o creatie cu finalitate democratica in sens larg. Superioara si aristocratica prin originea ei, arta e totdeodata, cum spune Taine, democratica prin faptul ca ea manifesteaza ceea ce este mai inalt, si o manifesteaza tuturora (). Artistul nu poate, nu trebuie sa rivneasca a se inchide in turnul de fildes al pro-rocilor neintelesi. Nu exista forma de arta, oricit de superioara si de subtila ne-am inchipui-o, pe care acel care a creat-o, ca si cei care o inteleg sa nu aiba marea datorie de a o face sa patrunda in constiinta cit mai multora din semenii lor. Numai prin aceasta democratizare, arta devine ceva mai mult decit o nobila distractiune sau o curiozitate interesanta, devine o forta morala si sociala care impinge omenirea spre culmi din ce in ce mai ridicate" (Un cuvint care putea sa lipseasca). Teoretic, Flacara se considera un organ pentru luminarea si incalzirea marii multimi", deplingind stilpii de flacari" de la 1907, si combatind in mod voalat limbajul revolutionar al Faclei, care (aparuta in 1910) reactiviza in constiinta sociala semnificatia rascoalelor.
Pina spre sfirsitul anului 1914, redactor efectiv e P. Lo-custeanu, cronicar dramatic si prozator, secondat de
Ion Pi Hat, care ramine in continuare. De la Facla, Tudor Arghezi intervine polemic. Pe cind Facla arde si urca, d. Banu fumega si cade. Scoatem Facla, d-sa a scos Flacara. Polemizam : a incercat sa polemizeze. Am dat portrete : a facut portrete. Am desfiintat citeva mori de vint : s-a spetit in atitudini comice de luptator. Modelul si imitatia. D. Banu a angajat pe insusi desenatorul nostru pentru publicatiile sale si s-a caznit sa ne ia si din colaboratori" (1912, nr. 26, p. 511). in realitate, colaboratorii nu au legaturi cu Facla. Octavian Goga, St. O. Iosif, D. Anghel, G. Topirceanu, M. Codreanu, Ion Pillat, Victor Eftimiu publica in raport de buna vecinatate" cu Ion Minu-iescu, G. Bacovia, Al. T. Stamatiad, Adrian Maniu, N. Davi-descu, Demostene Botez si altii, reprezentind tendinte de tot felul de la parnasianism pina la simbolism. Cu proza colaboreaza Bratescu-Voinesti, Mihail Sadoveanu, Ion Agirbieeanu, Gala Galaction, N. N. Beldiceanu, P. Locusteanu, I. C. Vissa-rion (cunostinta a lui I. G. DucA), Ion Dragoslav, Al. Cazaban, dar si Hortensia Papadat-Bengescu si Li viu Rebreanu. Alaturi de dramaturgi (A. de Herz, H. G. Lecca, G. Diamandy, Caton TheodoriaN), este E. Lovinescu, cu Scenete si fantazii. Cind Viata romaneasca (1912) persifleaza unele versuri publicate de Flacara, aceasta raspunde iritata, criticind excelentul Psalm de taina al lui Tudor Arghezi din periodicul iesean. Flacara continua cu aluzii biografice" pe tema originii armene a lui Ibraileanu ; ripostind, criticul deplinge acel urit instinct zoologic care e ura de rasa".
Toti purtatorii nostri de condei s-au perindat frateste pe sub portalul ospitalierei reviste", remarca Gala Galaction la inceputul celei de a doua serii (10 dec. 1921 15 apr. 1922). O noua serie aparea curind (19 mai 1922 iunie 1923), cu decizia sa fie in ritmul vremii" ; intr-o buna tovarasie cu toate revistele mari". Se adauga nume de noi colaboratori : Al. A. Philippide, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, B. Fundoianu, Ion Vinea, Perpessicius, Paul Zarifopol si altii.
