Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Literatura si arta romana despre Sinteze literare



Punctul de plecare al revistei se afla in Cercul amicilor literaturii si artei romane", infiintat in 1895 de catre N. Petrascu - un entuziast si generos proteguitor al miscarii literar-anisticc nationale, - din dorinta de a contribui la propasirea acesteia. Dupa cum se preciza in statutele" sale, Cercul. isi propunea sa se preocupe de raspindirea celor mai de valoare lucrari literare din trecut, precum si aducerea la cunostinta societatii romane a fazelor istorici noastre culturale", de organizarea de concerte, expozitiuni de tablouri si tiparituri de lucrari judecate vrednice de a patrunde in societatea romana", de sustinerea scenei romane", cautarea si incurajarea talentelor ce ar putea sa-i aduca folos", de intretinerea vie a cultului ce datoram marilor nostri scriitori si artisti trecuti din viata", de crearea de recompense menite a rasplati lucrarile meritorii ale autorilor dramatici, ale (Tomantierilor, ale poetilor si ale artisitilor romani". Initiata in acest Cerc, care polarizase in jurul sau numeroase personalitati ale vremii ce manifestau interes pentru dezvoltarea culturii romanesti, oferind si un pretios sprijin material, revista Literatura si arta romana" a aparut la 25 noiembrie 1896 si a durat pina la 25 decembrie 1910, fiind una dintre cele mai elegante publicatii ale timpului, tiparita in conditii grafice excelente, sub directia permanenta a lui N. Petrascu. intr-un Cuvint incepator" din primul numar, conducatorul revistei declara ca activitatea ei va fi concentrata in intregime in directia promovarii literaturii si artei nationale. Revista isi propunea sa militeze pentru reflectarea specificului national in literatura si arta, pentru o inspiratie autohtona, impotriva imitatiilor sterile din literaturile straine, pentru cultivarea traditiilor istorice, artistice si culturale ale poporului roman si imbinarea lor armonioasa cu dezideratele si conceptiile prezentului. in ceea ce priveste lirica, revista a izbutit sa atraga in paginile ei colaborarea unor poeti de notorietate, ale caror versuri erau expresia realitatilor romanesti, a sentimentelor, trasaturilor morale si viziunii specifice poporului nostru, realizate la un nivel de arta superior. Aici apar poeziile lui George Cosbuc Moartea lui Gelu (premiata de Cercul amicilox literaturii si artei romanE), Povestea caprarului, Fap~ iul zilei, Ghiaura, La Smirdan, V.ina padurci. Craciunul In tabara, Pastel si altele. Duiliu Zamfirescu tipareste, de asemenea, un mare numar de poezii, dintre care In ruine, Pitea haosului, Domnita Mezina, Sufletul, O noapte hi padure, Sosesc, Ca poate-atunci etc. Sint prezenti si Al. Vlahuta (in seS), St. O. Iosif (Frumoasa zina, NovaciI), Dimitric Angliei (In gradina, Dupa ploaie, FantasiE) etc. Apar si versuri postume ale lui B. P. Hasdeu (Muzica singeluI). in existenta sa destul de indelungata, revista si-a oferit paginile multor poeti, din toate generatiile (Haralamb G. Lecca, Theodor Serba-nescu, Vasile D. Paun, Radu D. Rosetti, Artur Gorovei, D. C. Ollanescu, D. Nanu, Andrei Naum, Iuliu Dragomi-rescu, Ludovic Daus etC), inlesnind afirmarea tinerilor (G. Tutoveamu, V. Demetrius, Corneliu Moldoveanu, A. Min-dru, blorian Becescu si altiI).



Paginile consacrate prozei au fost onorate de I. L. Ca-ragiale, care semneaza schita intre doua povete si ampla evocare Ion Brezeanu, de Al. Vlahuta, cu fragmente din Romania pitoreasca (in Vilcea, in muntii Sucevei, Pe mare Constanta etC), de N. larga, care continua seria insemnarilor de calatorie din revistele anterioare (In Dalmatia si Italia, Parma, Pavia, Genova, Nurenberg etc.) si cu deosebire de Duiliu Zamfirescu, prin romanul indreptari si nuvelele Badea Cir(a?i la Roma, Cu bilet circular si altele. /Maturi de acestia se afirma tineri prozatori de autentic talent. ^Merita sa amintim ca Gala Galaction, semnind cu numele sau adevarat Grigore Pisculescu, a publicat aici una dintre scrierile care alcatuiesc fondul de aur al nuvelisticii sale, Moara lui Califar. Bunul sau prieten N. D. Cocea semneaza si el citeva schite (Renuntare, FluturE). La sirul prozatorilor se mai adauga 1). C. Ollanescu, Ciru Oeconomu (cu romanul istoric Fiica lui Seja>I), Um. Grigorovita, Romulus Cioflec, Iuliu Dragomirescu, 1. Chiru-Nanov, Th. Cornel si, bineinteles, multe nume efemere.

Un merit al revistei este acela ca a acordat un mare cimp de activitate criticii, teoriei si istoriei literare, _ inregis-trind unele interventii .remarcabile, demne de pretuit si astazi, puse unite sub semnul relevarii valorilor nationale, al promovarii unor idei si atitudini estetice de certa insemnatate pentru epoca respectiva. O contributie constanta, in aceasta directie, are conducatorul revistei, N. Petrascu. LI publica ample studii monografice despre scriitorii clasici romani (Ion Ginea, Asupra lui Eminescu, HasdeU) din corespondenta inedita a lui Vasile Alccsandri, cronici literare asupra operelor scriitorilor proeminenti din acea vreme (Comediile lui I. L. Caragiale, Patriarhale de St. O. Iosif, Romania pitoreasca de Al. Vlahuta, Alte orizonturi de Duiliu Zamfirescu elE). Studiile si articolele lui N. Petrascu, desi nu excelau printr-o prea mare adineime, contineau totusi unele observatii pertinente, in sensul aprecierii elogioase a valorilor literare nationale din trecut si din contemporaneitatea sa. De pilda, despre Ion Chica spunea ca este un reprezentant al acelor inimii fierbinti, al acelor frunti luminate, care luindu-si viata drept o datorie catre tara, ne-au dat mai presus de toate asteptarile, attt reinvierea nationala cit si renasterea noastra literaja".

Deosebit de interesante si pretioase, in epoca, au fost studiile publicate de Anghel Demetriescu, consacrate fie unor scriitori (M. Lminescu, Al. SihleanU), fie problemelor de estetica si teorie literara (Obiectul artei in general, Poetul, Poezia dramatica, Poezia si raporturile ei cu celelalte arte, Izvoarele inspiratiei poeticE). Punctele de vedere formulate de Anghel Demetriescu merita a fi retinute, pledind pentru reflectarea specificului national (Obiectul artei in generaL), demonstrind ca cel mai nobil, cel mai interesant obiect de contemplatie pentru poet este omul insusi, pentru ca el este masura a toate, el este oglinda in care se prevede universul intreg, in intelesul lui traieste intreaga lume" (Izvoarele inspiratiei poeticE), lin ceea ce priveste critica, teoria si istoria literara, se mai pot aminti studii si contributii meritorii ca Pagini din istoria teatrului roman de D. O Ollanescu, Despre romantism de C. Radulescu-Motru, Asupra lui Alexandru Russo de P. V. Hanes, Romanul romanesc (privire istorica) de Iuliu Dragomirescu. in partea a doua a aparitiei revistei, acest domeniu este ilustrat cu precadere de N. Zaharia si N. I. Apostolescu.





Miscarea artistica s-a bucurat, in Literatura si arta romana", de aceeasi permanenta si vie atentie. Numeroase si ample cronici plastice si articole de orientare puneau in lumina, cu intelegere si discernamint, atit succesele obtinute in acest domeniu, cit si piedicile care frinau dezvoltarea lui. intr-o cronica plastica despre Expozitia N. Grigorescu" se j spunea ca artistul e si va fi pentru totdeauna unul dintre pictorii cei mai mari ce-i va fi avut firea pamintului romanesc". Cel ce se preocupa indeaproape de analiza atenta a evolutiei artelor noastre plastice era arhitectul I. Mincu, comentind Expozitia artistilor in viata", Expozitia pictorului G. Petrascu", combatind nepasarea fata de Scoala noastra de axte frumoase" etc.

Pentru a sprijini plastica romaneasca, dispunind totodata si de excelente conditii grafice, revista si-a facut o nobila preocupare din a oferi lectorilor ei reproduceri de arta apar-tinind pictorilor si sculptorilor vremii, N. Grigorescu, Th. Aman, I. Andreescu, Valbudea, Tattarescu, Negulici, Verona, F. Storck, Luchian, Petrascu, Vermont etc.

Caracterul enciclopedic al revistei este ilustrat prin numeroasele studii consacrate indeosebi istoriei romanilor, cum sint Streini oaspeti ai Principatelor in secolul al XVIIl-lea de N. Iorga, Istoria Bucurestilor de G. I. Ionescu-Gion, Mihai Viteazu dupa o scriere greaca a lui Gbeorghe Palmid de la 1607 de G. Erbiceanu, Scrieri neogrece despre romani de G. Dem. Teodorescu, Prima scoala de fete in Moldova de dr. C. I. Istrati si altele.

Dupa Convorbiri literare", revista Literatura si arta romana" a fost una dintre cele mai prestigioase publicatii romanesti de la sfirsitul secolului al XlX-lea si inceputul celui de-al XX-lea.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.