Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



LIRICA SOCIALA, MILITANTI despre Sinteze literare



D. Th. Neculuta



Poetul cizmar n-a fost un Hans Sachs sentimental, ca militant in descendenta Contemporanului. Singurul lui volum,. Spre tarmul dreptatii (aparut postum, in 1907, din initiativa cercului de editura socialista) include patruzeci de titluri. Tirziu, au fost identificate de Mihu Dragomir, sub pseudonime, alte cincizeci de poezii, proza concisa si articole. La o-revista proprie, Icoana vremii (1894), disparuta dupa cinci numere, Neculuta eminescianizeaza pe teme diverse. Pina la tradarea generosilor", proletarul se exprima la scara mondiala, in numele oprimatilor, propunand un ideal de echitate sociala in general. Prin 1896 1897 era colaborator la Lumea: noua literara si stiintifica. Limbajul revolutionar, gratie contactelor cu luptatorul I. C. Frimu, dupa 1900 e categoric, re-levind rolul conducator al muncitorimii. Condamnind actiunea generosilor", lua atitudine in Lumea noua (seria a Ii-A) in Martiri si calai si Spre tarmul dreptatii (1899), urmate in 1900 de Suprema crima. in Facla din 1901 (alta decit revista lui N. D. CoceA) si in Romania muncitoare publica versuri cu titluri semnificative : Poporul, Prigonitul, Moment de revolta, Eroii, Pesimisti fatarnici, Sculati, aproape toate reproduse in Adevarul de la Budapesta, ziar al socialistilor romani din imperiul austro-ungar.

D. Th. Neculuta n-a ajuns la un timbru propriu. Sonetele Cusatoreasa si Valuri de matase, deplingind exploatarea muncii femeilor, descind din Viata de Eminescu. Dinamice, pulsind de energie, Moment de revolta si Cor de robi, cu accente impotriva oprimarii burgheze, amintesc ritmuri cosbuciene. Fraza din Noi vrem pamint transpare in Cor de robi :



Muncim din greu si pe-ntrecut

Sa va sporim averea,

Caci, rind pe riad, cum, v-a placut,

Din forta noastra v-ati facut



In contra fortei noastre scut

Precum avut-ati vrerea"

Vlahuta invoca un simbolic vislas" posedat de idealuri himerice, impins spre necunoscut de oarba sete a fericirii". Cu alta optica, poetul robilor priveste umanitatea suferinda, orientata clar Spre tarmul dreptatii :

Nu plinge . Da-ti suflet!

    Cu fire voinica Tc-avinta-nainte pe valuri in spume, N-ai teama de neagra furtuna, n-ai frica, Oricite talazuri oceanul ridica in calea ta lume".

Influenta lui Cosbuc persista si in pasteluri (Vara, inserare, Faptul zileI). De remarcat, pe de alta parte, prin Eminescu, interesul pentru sonet. Din 91 de poezii, 41 sint sonete. Insertiile depresive nu sint excluse : Mi-e sete de unda-ti, o, Lethe, uitarii / Sa dau ale lumii mizerii si chin" (Farmec de vara). In spiritul lui Dobrogeanu-Gherea, poetul autodidact se pronunta in problemele artei, in scurte comentarii : Asupra artei, Urmele pesimismului, Cauza imoralitatii in arta. Lirica lui D. Th. Neculuta (Tirgul-Frumos, 3 oct. 1859 Buc, 17 oct. 1904) cu oarecare difuziune in cercurile proletare, reflecta ideologic procesul de limpezire, cresterea constiintei clasei muncitoare. Critica societatii burgheze se bazeaza pe cunoasterea legilor ce o conduc. in valorificarea modestei lui poezii, s-a cazut insa, dupa 1950, in bizare exagerari, un critic pu-nind pe Neculuta alaturi de Eminescu.

VOLUME : Spre tarmul dreptatii, Buc, Cercul de editura socialista", cu o prefata de Al. C. Constantine seu, 1907 ; Spre tarmul dreptatii, editie ingrijita de Mihu Dragomir, cu o prefata de Maria Banus, Buc, E.S.P.L.A., 1954; Spre tarmul dreptatii, editie ingrijita si prefata de Mihu Dragomir, Buc, E.S.P.L.A., 1959.

REFERINTE: Ion Vitner, Viata si opera lui D. Th. Neculuta, Buc, E.S.P.L.A., 1950.



A. Toma

Debutind in Lumea ilustrata in 1892, sub pseudonimul!

    Endymion, A. Toma se manifesta ca poet proletar, cu elanuri umaniste, discursiv insa si conceptual. Profetismul de aspect!

   . social (Va fi mai bine, IdeaL) se sprijina pe increderea in ratiune, aceasta chemind mai sus de-a vremilor ingenunchiere" ideea revine in Secerisuri sfinte : Spun graiuri din adineuri, miresme spun prin bolti, / Ca nu in multa vreme vom fi se-ceratori". Relatia societate-natura furnizeaza analogii etico-filozofice, utilizate ca argumente in perspectiva poetica. Simbolul bradului este o lectie de rezistenta morala. Ne spune cum, in vijelie / Nadejdea-n viata nu ti-o pierzi". Din zeu necunoscut" ce n-are templu inca", omul in viziune contemporana devine o forta, centrul realitatilor din Cintul vietii. Daca se adauga nota reflexiva din ciclul Cautari prin veacuri si din alte pagini, elogiul dragostei si al caminului, avem configurat volumul Poezii, din 1926, la trei decenii si jumatate de la debut. Latuna sociala-revolutionara si protestul antirazboinic se accentueaza in volumul urmator, Flacari pe culmi (1946) majoritatea titlurilor anuntind pagini-manifesli (Solidarism, Dau lumea-n lucru, Voinic inflorit, Uriasul, Imn pacii etC). Sint, de asemenea, profesiuni de credinta, adaptari si pamflete, multe din ele ocazionale in sens strict, poezia fiind inteleasa ca un instrument de lupta. Elogiul cuvintului aminteste limbajul lui Vlahuta. Noi cei trimisi, ce stapinim Cu-vintul, / Acel ce clatina si muta muntii, / E timp sa-nvol-buram cu el pamintul ; / Sa spargem drum prin noapte omenirii / Si indreptar sa-i fim cu nimbul fruntii" (Noi cei trimisI). In acelasi spirit gasim definitia poetului-proroc", din Poetul. inir-o glosa la un vers din Ispitirea, se afirma un program de lupta : Viata si ideal se cer, se contopesc si se cresc". Poet al faptei, in alt loc A. Toma exalta vrajitul : Voiesc !

   ". Natura il solicita in masura in care da impuls la actiune (Zorii seceratorilor, Chemarea pamintuluI). Erotica insasi depaseste romantismul contemplativ : Cumintele meu carturar , / Saruta mai mult, / Citeste mai rar" (Viata cheama). Se intelege, Cuvintul poetului angajat trebuie sa fie prilej de revelatii :

Cuvintele sint ochii cui nu vede, Iluminarea cehii ce nu crede, Sint aratarea-n drumul spre Damasc Din nimbul carei crezuri noi se nasc.

Cuvinte !

    Va slavesc, lumini sonore, Multicolore curcubeie, aurore, Ce-mi imbracati vedenii efemere In verbul talisman ce nu mai piere".

Frecvente, simbolurile Prometeu, Tantal, Olimpul, Gol-gota, Lethe, Okeanidele, Virful cu dor sint imprumutate de oriunde. Idealurile neimplinite sint niste Okeanide" fugare. Visul e fie infinit si ereditar", fie himeric, vag si pur". Inegala, lirica lui A. Toma nu atinge piscurile marii poezii, ra-minind adesea la simpla versificare, cu rime banale de tipul: zamislirii nemuririi. Expresiilor fortate (robnicul, inma-duvesc, furtuninD) li se adauga abuzul de rime interioare : Sint un las urias. / Lenevos, tot in jos" (CopacuL). Sau : .,,Bat undiri aeriene / Din miresme de polene, / Din uimiri de straluciri / Harfe-n taina largii Firi / instrunind momiri spre miri" (Mit primavaratiC).

Sprijinit de Gherea, in casa caruia cunoscu pe Caragiale, A. Toma (n. Urziceni, 11 febr. 1875 1954) a colaborat la presa socialista cu versuri originale si adaptari, semnind St. Tomsa, Hincu, Falstaff. Ulterior, ca poet militant, s-a situat pe pozitiile Partidului Comunist Roman. A condus diverse publicatii, intre care Lectura Floarea literaturilor straine (1925 a-  1936). Traducerile in versuri si proza din Moliere, Hugo, Heine, Chamisso, Hugo von Hofmannsthal, din Gorki, Aragon si altii sint oneste.



VOLUME: Poezii. Buc, Ed. Cultura nationala", 1926 » Flacari pe culmi, Buc, Ed. de stat, 1946 ; Cintul vietii, Buc, E.S.P.L.A., 1949.

REFERINTE: Pompiliu Constantinescu (despre Cintul vietiI) in Viata literara, 1926, nr. 30 ; E. Lovinescu. Istoria literaturii romane contemporane, voi III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora". 1927 a-  Ion Vitner, A. Toma, poetul proletariatului revolutionar, in Contemporanul 1949, nr. 123; articole de Traian Savulescu ji Mihai Beniuc, in Viata romaneasca, 1950, nr. 2; Ion Vitner, Poezia lui A. Toma in voi. Probleme ale literaturii noi din R.P.K. Buc, E.S.P.L.A 1952

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.