Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Formula specificului national: Viata romaneasca despre Sinteze literare



Doua tendinte dominante, combinate cu altele, prezideaza dezbaterile ce premerg intemeierea Vietii romanesti : pledoaria pentru culturalizarea maselor si ideea de specific national in cultura. Particularitatile social-eulturale ale momentului sint schitate de G. Ibraileanu, intr-o retrospectiva, Dupa 27 de ani. in 1906, cind a aparut revista, situatia era aceasta : Sus o elita "sociala care nu cetea decit frantuzeste. Jos un popor care nu cetea nimic. Apoi un neinsemnat curent literar care transplanta in romaneste literatura franceza (spre uzul nimanuI) si un puternic curent taranist literar care ajunsese sa ceara oprirea cartilor straine de a intra in tara ca sa nu strice mintea romanilor si sa nu fie lovita de concurenta literatura taranista. Viata romaneasca a venit cu o idee foarte simpla. Cultura unei tari inapoiate nu se poate dezvolta fara sprijinul puternic al intregii culturi umane ; aceasta cultura umana trebuie asimilata ca sa devie nationala ; asadar cit mai multa cultura straina, dar in acelasi timp cit mai multa asimilare a ei. (Un exemplu stralucit de bogata cultura straina, asimilata perfect de un robust organism national, este poezia iui EminescU)". Receptiva, revista de la Iasi se pronunta, din propriu-i punct de vedere, pentru formele noua", vehiculate in numele poporanismului. Campania se orienta concomitent impotriva conservatorilor si a taranistilor literari, impotriva Convorbirilor si a Samanatorului" (Viata rom., 1933, nr. 1). Pina la un punct si sub anumite aspecte, Viata romaneasca reflecta influenta ideologiei poporaniste ; a pune semnul egalitatii intre poporanism, ca doctrina politica, si activitatea din prima etapa a revistei ar fi insa o exagerare.

Subintitulata revista literara si stiintifica", Viata romaneasca lansa in primul sau numar, de la 1 martie 1906, un program mai mult cultural, problemele literare fiind expediate sumar. Cuvintul Catre cititori (nesemnaT), redactat se pare de C. Stere, include idei de nuanta poporanista, legind aspectele sociale de cultura pentru popor. in esenta, idealul gruparii e : munca pe eimpul culturii nationale". Se schita directia de actiune, cu aluzii transparente la exclusivismul samanatorist : Foarte multi nu-si dau seama ca notiunea de cultura nationala nu e in contrazicere cu cea de cultura universala, omeneasca. Mai mult : ca un popor nu-si poate justifica dreptul la existenta distincta in sinul popoarelor civilizate decit daca poate contribui cu ceva la cultura universala, dindu-i nota specifica a geniului sau". Contributia romaneasca la cultura universala trebuie sa porneasca de la popor, care, in tara noastra, el singur este o clasa pozitiva si a pastrat mai curat sufletul romanesc". Imitarea modelelor straine, in arta si literatura, e osindita, numai speaificul national asigurind intrarea in circuitul valorilor universale. insa o cultura nationala" de un aspect specific, nu se va naste decit atunci cind masele mari populare, adevarat romanesti, vor lua parte si la formarea si la aprecierea valorilor culturale limba literara, literatura, forme de viata etc". Transformare de imensa anvergura, posibila atunci cind, prin cultura, viata politica mai larga si ridicare economica, taranimea va capata in stat valoarea sociala proportionala cu valoarea sa numerica, economica, morala si nationala, cind vom fi un popor, cind toate clasele sociale vor fi ale aceluiasi popor, cind trecerea de la virful la baza piramidei sociale se va face pe nesimtite". Perspectiva ridicarii" maselor, pe plan complex, sta sub semnul evolutionismului. Nu cultura de orice fel, ci sultura nationala, care sa exprime in armonia culturii europene rasunetul sufletului nostru".



Ideea de poporanism e lansata cu precautie, intr-o singura fraza, de aspect concluziv : Si daca este nevoie sa dam idealului nostru cultural, national si democratic un nume cuprinzator numele sau este :""Poporanismul". Definitie cu totul elastica. Pentru completare, G. Ibraileanu trasa la cronica literara (Scriitori si curentE) profilul de scriitor apropiat revistei. Compasiunea pentru umilitii si ofensatii vietii" (formulare de nuanta dostoievskiana) devine criteriu etic-social distinctiv. Scriitorul roman care, macar cind vorbeste de tarani, ar putea sa-si arate recunostinta catre ei prin raspindirea unei atmosfere de simpatie, si n-o face, ci dimpotriva, raspindeste antipatie, n-are un suflet inalt, isi A«exprima sentimenteA» inferioare, cu sau fara talent A«imaginiA» nu este la inaltimea vremii si a idealurilor celor mai sfinte ale poporului sau. Nu este poporanist !

   " Criticul nu impinge insa lucrurile mai departe, refuzind sa atribuie poporanismului valente estetice.



Evocind momentul 1906 (Cum am devenit director al Vietii romanesti"), C. Stere a precizat ca fara multa greutate s-a cazut de acord asupra titlului revistei", propus probabil de Vlahuta : Viata romaneasca, poate in amintirea Vietii conduse de el, dar si ca replica la Viata noua, simbolista, a lui Ovid Densusianu, ivita in 1905. Revista are in. vedere spiritualitatea romaneasca in intregul ei, fiind preocupata, scrie Ibraileanu, de unitatea nationala, caci nu rupti in bucati" pot progresa romanii (Dupa 27 de anI). Invitat sa colaboreze de la primul numar, Mihail Sadoveanu se adresa de Ia Bucuresti, la 3 februarie 1906, lui G. Ibraileanu : Revista pe care voiti s-o scoateti si al carei suflet esti dumneata, a mai fost planuita aici, in Bucuresti, de dr. Cantacuzino, Gherea, I. Teodorescu, Voinov, P. Bujor si altii. Era considerata atunci ca o nevoie si acum tot ca o nevoie e considerata, si poate ca e venita la vreme" (Scrisori catre Ibraileanu, 1966, p. 206).



Dobrogeanu-Gherea era solicitat de Ibraileanu sa accepte conducerea publicatiei : Te rugam sa te pui in fruntea ei sau cel putin sa colaborezi de la primul numar pentru ca sa stie toata lumea, prin faptul colaborarii dumitale, ce vrea sa fie aceasta revista" (Viata rom., 1956, nr. 11). Criticul de la Iasi arbora ideea falsa a comunitatii de interese intre poporanism si socialism. Raspunsul fiind negativ, directia si-o asuma C. Stere, pentru jpartea literara, si Paul Bujor, pentru partea stiintifica.

Primul numar al Vietii romanesti fu primit ca un eveniment ; publicatiile mensuale din epoca treceau pe al doilea plan. La 13 martie, Mihail Sadoveanu ii comunica lui Ibraileanu ecouri de la Bucuresti. Revista mi-a facut negresit o foarte buna impresie. Chipul cum e facuta si cuprinsul o fac sa fie cea dintii revista europeana de la noi. Vinerea trecuta ducindu-ma la Vlahuta, si el spunea ca acest numar e mai bun decit oricare numar din La Revue (La Revue des deuoc mondes, publicatie de cultura, cu rubrici de economie, filozofie, istorie, sociologie etC). Peste citva timp (la 3 apriliE) un nou mesaj subliniaza aprecierea initiala. intr-adevar, A«Viata romaneascaA» a avut un succes desavirsit. Si e menita de aici incolo sa aiba si succes si inriurire. Cu cit se va ras-pindi mai mult in tarile supuse, cu atit va fi mai bine, cu atit mai folositoare influenta ei, si cu atit mai de felicitat conducatorii ei". La al doilea numar, scriindu-i fratelui" Bujor, Vlahuta era entuziasmat. Hotarit, e cea mai buna revista din cite s-au incercat la noi, si e asa de interesanta si de minunat scrisa, c-ar putea sa faca cinste oricarei tari civilizate". Pe plan etic, programul revistei reprezenta salvarea. ,,in zapaceala prin care trecem, revista voastra nu numai ca ne arata drumul mintuirii, dar ne si duce spre mintuire, caci e atita simtire de adevar si dragoste de neam in ce spuneti voi, incit cuvintul vostru pune pe ginduri si ceea ce veti vedea in curind pune pe treaba". Pe scurt : Viata romaneasca va insemna un moment istoric in regenerarea neamului acestuia" (14 apr. 1907). Si tinarul Vasile Parvan, la studii de specializare la Berlin, colaborator la cronica istorica, declara (la 17 apr. 1907) ca publicatia de la Iasi este cea mai buna revista care apare azi la noi" (Scrisori, Fondul Ibraileanu, Bibi. Univ. IasI). Un incident cu C. Stere 1-a indepartat insa, de la inceput, de ea. Dintr-un Act de asociatiune de la 5 oct. 1907, privind dreptul de proprietate", rezulta ca publicatia era subventionata initial de sapte asociati (C. Botez, I. Botez, M. Carp, G. Ibraileanu, Gh. Kernbach, dr. N. Quinezu si C. SterE), directorul, C. Stere, rezervindu-si dreptul de a-si alege pe codirectorul stiintific" (Fondul Ibraileanu, Bibi. Univ. IasI). Paul Bujor, codirector, se retrase insa, in 1907, cind C. Stere deveni prefect liberal de Iasi, in timpul rascoalelor. Pe coperta Vietii romanesti aparu numele profesorului dr. I. Cantacuzino (care era si licentiat in literE). Savantul aducea numai prestigiul stiintific, caci, mutat la Bucuresti din 1901, nu putea contribui la orientarea curenta.



Revista are un grup de prieteni", dar nu practica spiritul sectar. intr-un interviu, G. Ibraileanu afirma clar : Viata romaneasca a tiparit pe toti scriitorii romani" si a laudat pe toti scriitorii romani". Din stilpii" ei au facut parte multi scriitori munteni" : in conceptia criticului, revista continua traditia veche din Moldova, inceputa inca de la Dacia literara, de a reprezenta intreaga literatura nationala" (Adevarul literar, 1926, nr. 269). in primii ani de aparitie la Viata romaneasca publica fosti convorbiristi (Ana Conta-Kernbach, Matilda Cugler-Poni, N. VolentI) si poeti de la Contemporanul, intre care Gh. din Moldova, O. Carp, Artur Stavri, nume fara stralucire. La intervale mari apar Vlahuta si Cosbuc, cel dintii trimitind pamfletul 1907". Nu de la acestia, cu o cariera aproape incheiata, erau asteptate colaborari in serie. Ze-latori ai poeziei sint tinerii, meteorii si cometele", cum ii defineste in amintirile de fost director C. Stere : D. Angliei, St. O. Iosif, destul de frecvent Octavian Goga (Un om, Cin-iecele melE), foarte activ Mihai Codreanu. Se gasesc cu intermitente Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Elena Farago. Sint acceptati reprezentanti ai formelor noi, Ion Minulescu si Tudor Arghezi, ultimul cu pagini splendide : Declaratia lui Caligula, Arheologie, Doliu, Ruga de vecernie etc. Sub influenta lui A. Mirea, la Iasi se produce in 1909 adevaratul debut al lui G. Topirceanu. Din 1911 acesta, chemat de la Bucuresti, e secretar de redactie. Alt debutant foarte diligent, incurajat de G. Ibraileanu, se numeste Demostene Botez. Lecturile lui Matei I. Caragiale, in redactie (de fata fiind I. L. Caragiale si Vlahuta) nu produc impresie. Emil Isac, Ion Pillat, Victor Ef-timiu sint alti colaboratori. Apropiata de gruparea ieseana, desi n-a cunoscut-o direct, Alice Calugaru expedia intre 1910 si 1914 poezii de profunda tensiune. Debuteaza in acest timp, cu o poezie nesemnata, Otilia Cazimir (pseudonimul fiind dat de G. Ibraileanu si Mihail SadoveanU).

Printre prozatorii primei etape putea fi intilnit, cu evocari agreabile, batrinul Nicu Gane de la Convorbiri literare. La insistentele lui Ibraileanu, Caragiale ofera povestirea Kir lanulea (1909) iar Delavrancea alegoria Stapinea odata ; de citeva ori e prezent Vlahuta. Ura sexagenar cu figura de faun. Calistrat Hogas, debutant cu un sfert de veac inainte la Piatra Neamt, da acum intreaga masura a unui talent cuceritor, adaugind memoriilor de calatorie, anterioare, povestiri si portrete (Parintele Ghermanuta, Floricica, Parintele lovinadie, Cuconu lonita Hrisanti, Cucoana MarietA). Un scriitor reticent, I. Al. Bratescu-Voinesti, mai putin cunoscut pina la i906, publica in Viata romaneasca pagini de maturitate : in lumea dreptatii, Blana lui Isaia, Calatorului ii sade bine cu drumul, Conu Alecu, Din carnetul unui jurat si altele. Venit de la Samanatorul (unde continua sa colaboreze pina in 1907) Mihail Sadoveanu, prezent de la primul numar, semneaza in etapa 1906 1916 de peste optzeci de ori. in Viata romaneasca au aparut insemnarile lui Neculai Manea, Cintecul amintirii, Neamul Soimares-tilor, capodopere ca Bordeienii si Haia Sanis; creatorul Bor-deienilor se infatisa publicului ca scriitor reprezentativ al revistei. De peste munti erau primite cu simpatie nuvelele si schitele lui Ion Agirbiceanu ; la Iasi vad tiparul excelentele Fefeleaga si Luminita, precum si povestirea Popa Man. Cu solicitudine era inconjurat Gala Galaction, ,,o persoana foarte distinsa" (cum ii apare lui IbraileanU) care aducea, printre altele, nuvela La Vulturi. Aveau acces la Viata romaneasca Jean Bart (debutant la Lumea noua, si Pagini literarE), Spiridon Popescu, I. I. Mironescu, la care tentele poporaniste sint mai vizibile, C. Sandu-Aldea, I. C. Vissarion, N. N. Beldiceanu, Lucia M antu, Virgil Cioflec. Un umorist e D. D. Patrascanu, cu O audienta la Ministerul de razboi, Ce cere publicul de la un deputat, invingatorul lui Napoleon si alte scrieri. C. Stere publica impresii fugitive", Patru zile in Ardeal. Citeva scKite in nota clasica apartin lui G. Topirceanu ; de semnalat o singura data Liviu Rebreanu, cu nuvela O stringere de mina (devenita : OcrotitoruL). Introdusa de Constanta Marino-Moscu (colega de liceu cu Elena IbraileanU), Hortensia Papadat-Ben-gescu aduce in prozele sale o putere de investigatie valorificata dupa razboi in romanul analitic.



Hotarit, teatrul publicat de Viata romaneasca nu atinge nivelul epicei. Legenda funigeilor, Cometa si Carmen Saecu-lare, iesite din colaborarea Anghel-Iosif, apartin mai mult poeziei. Lucid, Ibraileanu vede in Cometa o comedie de salon". Nici piesa De ziua mamei de Sadoveanu, nu e decit o prelucrare dupa un model francez. Probleme etice delicate ridica drama Sorana de Bratescu-Voinesti ; piesa avu succes, dar nu marcheaza un moment memorabil. La prestigiul revistei contribuie insa dezbaterile critice (studii, articolE) privind fenomenul literar romanesc si universal. De la primele numere, Ibraileanu imprima capitole din Spiritul critic in cultura romaneasca (prezentare inceputa in Curentul noU) studiind cultura in corelatie cu factorii sociali determinanti. In cadrul criticii de directie, de remarcabila vioiciune sint articolele Morala in arta, Taranul in literatura romaneasca, Semnificatia sociala a operei lui Caragiale. O ampla cercetare e consacrata operei lui I. Al. Bratescu-Voinesti, in functie de optica de clasa a prozatorului. Paralel cu numeroasele cronici si polemici, criticul da sinteze despre Caragiale si Nicu Gane iar din literatura universala despre Baudelaire, Tolstoi, Sully Prudhomme. Criteriul interdependentei dintre literatura si societate e subliniat si de H. Sanielevici in ale sale clasificari literare din 1909 ; mai patrunzator era insa studiul Sarmanul Dionis. Iza-bela Sadoveanu si Octav Botez fac, in special, critica la obiect, intretinind capitolul recenzii. Un comparatist foarte informat, Charles Drouhet, intreprinde un studiu doct : Modelele franceze ale teatrului lui Alecsandri. De mentionat si studiul lui C. Sarcaleanu (C. SterE), despre Contele L. N. Tolstoi. Cronici si recenzii insumeaza opinii despre mai toate scrierile notabile, Viata romaneasca furnizind sub acest aspect o imagine cvasi completa a miscarii literare contemporane.

Campaniile Vietii romanesti impotriva simbolismului (considerat absconS) sint conduse sistematic, numar de numar, de Ibraileanu, polemist exceptional. insa criticul nu e fanatic. Nu ni se poate imputa ca sintem exclusivisti in aprecierea operelor de arta. in articolele, in cronicile, in recenziile noastre am laudat opere de toate scolile : clasice, realiste, romantice, simboliste etc. Unii publicisti s-au aratat chiar nedumeriti de aceasta abatere de la programul nostru A«poporanistA», parca poporanismul ar fi o scoala literara, si nu : intai o chestie de nationalizare a literaturii culte, fie ea clasica, romantica, ori simbolista ; si in al doilea rind o chestie de simpatie artistica, fie artistul simbolist, romantic ori clasic". Criteriul de selectie este eclectic si numai cind realismul e dispretuit, se intervine hotarit. Nici o scuza pentru auditia colorata" si asociatiile bizare care favorizeaza absconsitatea. intelegere obtin Tudor Arghezi si Ion Minuleseu, care ies din ceata" progresiv (Literatura absconsa, in Viata romaneasca, 1910, nr. 5, pp. 257, 258).

La conducerea Vietii romanesti, Ibraileanu detine rolul efectiv, imprimindu-i trasaturi ale propriei personalitati : finete intelectuala, spirit combativ, capacitate de sinteza. In corespondenta cu G. Topirceanu dintre 1909 si 1911 criticul repeta de citeva ori idealurile in legatura cu revista : inaltimea", prestigiul" !

    isi insusise ce-i parea pozitiv la periodice cu renume (La Revue des deux Mondes, Mercure de France, Ri-vista d ItaliA). Diviziunile tematice odata alese, revista le-a pastrat cu consecventa, impunind astfel un stil. Literaturii propriu-zise i se alatura, complimentar, rubrica Documente omenesti, repertoriu de observatii critice din actualitatea sociala, purtind semnaturile lui G. Ibraileanu, C. Hogas, M. Sadoveanu (Un poet s-un filozoF), D. D. Patrascanu, Artur Gorovei Spiridon Popescu si altii. intregind fizionomia publicatiei, prin reflectarea multilaterala a actualitatii, un rol important au comentariile (Scrisorii din tara si strainatatE) si cronicile : cronica interna, externa, sociala, economica, stiintifica, teatrala, lingvistica, plastica, cronica invatarriintului etc. Viata romaneasca acorda acestora o atentie exceptionala, intre semnatari gasindu-se personalitati : Radu Rosetti, I. G. Duca, V. Mad-gearu, C. Stere (economiE), A. D. Xenopol, V. Pirvan (istoriE), Gr. Antipa, dr. N. Leon, I. Simionescu, dr. C. I. Parhon (biologie, medicina), Al. Philippide, G. Pascu (lingvistica). Re-luind traditia Contemporanului cronica stiintifica abordeaza domenii felurite : geologie, sociologie, electricitate, agronomie etc. Aspiratia redactiei e sinteza : fiecare numar, un tur de orizont complet. in august 1916, Romania angajindu-se in conflagratia mondiala, prima etapa a Vietii romanesti, caracterizata prin-Ir-un mare entuziasm creator, se incheie. Timp de un deceniu, revista de la Iasi a polarizat in jurul ei scriitori si personalitati stiintifice reprezentative : a format si impus valori noi, remarcabile, amintind, prin rezultate, epoca de aur a Convorbirilor literare.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.