 |
|
|
|
Atatea stele cad in noaptea asta.
Demonul noptii tine parcǎ-n maini pǎmantul si suflǎ peste el scantei ca peste-o iascǎ nǎpraznic sǎ-l aprindǎ.
In noaptea asta-n care cad atatea stele, tanǎrul tǎu trup de vrǎjitoare-mi arde-n brate ca-n flǎcǎrile unui rug.
Nebun, ca niste limbi de foc eu bratele-mi intind, ca sǎ-ti topesc zǎpada umerilor goi, si ca sǎ-ti sorb, flǎmand sǎ-ti mistui puterea, sangele, mandria, primǎvara, totul.
In zori cand ziua va aprinde noaptea, cand scrumul noptii o sǎ piarǎ dus de-un vant spre-apus, in zori de zi as vrea sǎ fim si noi cenusǎ, noi si - pamantul.
Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.
|
Politica de confidentialitate
|
Scrierile si activitatea publicistica a lui Lucian BLAGA
Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text
Poezie
