Cantecul spicelor de Lucian BLAGA
Cantecul spicelor este o meditatie pe tema fortuna labilis iar ideea este generata de analogia cu textul parabolei din textul .Sfintei Evanghelii, unde oamenii vor fi secerati ca spicele la sfarsitul veacurilor, sau in parabola semanatorului, in care unele boabe aduc rod de treizeci, altele de saizeci si altele de o suta de boabe. Chiar Domnul lisus Hristos se aseamana pe sine cu un bob de grau, care trebuie introdus in pamant pentru a aduce roada. De aceea Domnul lisus Hristos le da ucenicilor porunca sa se roage ca Domnul Secerisului sa trimita multi seceratori - adica preoti, ingeri, episcopi, invatatori, ucenici - fiindca holdele neamurilor s-au copt. Misiunea Domnului lisus Hristos era sa ridice acesti seceratori dar si semanatori, care sa faca sufletele pline de rod si sa umple jitnitele, camarile cerului. in acest context simbolic trebuie sa introducem si elementele conotative ale mitologiei romanesti Sfantul Soare, Sfanta Luna, raportul om natura, sentimentul de dor: Spicele-n lanuri - de dor se-nfioara, de moarte, / cand secera lunii pe bolta apare. / Ca fetele cata, cu parul de aur, / la zeul din zare". Se sugereaza parabola celor zece fecioare care-si asteapta Mirele cel ceresc. Ele au parul de aur" atribut al mitului Sfanta Luna - Ileana Cosanzeana. in strofa a doua spicele, devin fete-n vapaie", care se-ntreaba, daca semnul secerii lunii le prevesteste sfarsitul, asa cum in traditia populara se citeste destinul. Constatarea ca secera lunii e numai lumina" le da un sentiment de tristete: Aceasfa-i tristetea cea mare - a spicelor / ca nu sunt taiate de luna".
Meditatia sugereaza incompatibilitatea dintre lurnea mitului si realitatea fenomenala, care este mai aspra: ca numai de fierul pamantului / 1-i s-a menit sa apuna". Destinul este menit, adica stabilit si nu poate fi schimbat.
Poezia are un vadit caracter expresionist, spicele au valoare de personaje simboluri arhetipale in imprejurari arhetipale. Tema, subiectul, ideea, au in vedere o curioastere esentiala. Se stabileste o profunda analogie intre viata omului si viata naturii: O vorba-si trec spicele - fete-n vapaie". Avem o subtila tratare a motivului fortuna labilis, destinului in sensul textelor sacre. Viata este un talant, un dar, care trebuie inmultit printr-un efort permanent de desavarsire spre a dobandi viata cea vesnica. Sunt sugerate sinteza estetica, spectacolul de intuneric si lumina, sensul drumului spre interior pentru a descoperi misterul vietii, specificul national prin cuvantul dor". in conceptia populara destinul este dat de ursitoare si nu poate fi schimbat, in conceptia crestina destinul se da ca un dar dumnezeiesc la momentul botezului, cand se pune numele. Ideea destinului va fi reluata si in alte poezii de Lucian Blaga.
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care lipseste.
Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.