Eminescu isi incepe activitatea publicistica in climatul social-politic din Imperiul austro-ungar si intr-un moment cind se intensifica lupta popoarelor de sub stapinirea acestuia impotriva dualismului si a politicii de subminare a institutiilor nationale. incheiat in 1867, intre burghezia si aristocratia din Austria si mosierimea si marea burghezie din Ungaria, pactul dualist isi propunea sa mentina cele doua tari ,in vechile lor granite" 1. Clasele exploatatoare din Ungaria isi asigura egalitatea cu cele din Austria si deplina libertate de-a actiona dincoace de riul Leita, care separa cele doua parti ale Imperiului austro-ungar. Intelectualii romani si cei ai celorlalte popoare oprimate de sub stapinirea austro-ungara iau atitudine impotriva pactului dualist. G. Baritiu arata ca se urmarea ca popoarele de peste riul Leita sa fie supuse germanilor, iar cele de dincoace maghiarilor, doua popoare domnitoare si opt aruncate dupa usa"2. G. Hurmuzachi cerea si el dreptate intr-un articol, invatamintele istoriei, pentru toate popoarele din Imperiul austro-ungar si pentru cele trei milioane de romani"3. Franz Joseph, imparatul Austriei, este incoronat rege al Ungariei in mai 1867, iar o luna mai tirziu, in 8 iunie 1867, semneaza doua Res-cripte, cu consecinte grave pentru romanii transilvaneni, [n primul din ele sanctioneaza incorporarea Transilvaniei la Ungaria, desi se facuse fara consultarea populatiei, iar in al doilea abroga legile votate de Dieta Transilvaniei in 1863-18644. Prin masura din urma se anula Diploma imparateasca din 20 octombrie 1360 in baza careia se constituisera dietele provinciale. Se verificau, astfel, cuvintele lui K. Marx, care scria inca in 23 octombrie 1860, la promulgarea Diplomei imparatesti, ca aceasta avea un caracter de subterfugiu" si ca nu s-au vazut monarhi care sa-si fi ingradit propriile lor privilegii si sa fi cedat in fata revendicarilor poporului" 5.
Cind se incheie pactul dualist, romanii din Imperiul austro-ungar nu aveau un partid politic si duceau lupta pe alte cai. Situatia creata prin incheierea pactului impunea sa se treaca la intemeierea de partide politice nationale, cum infiintara, de altfel, si celelalte popoare de sub stapinirea austro-unga-ra. Romanii din Banat, Crisana si Ungaria convoaca o conferinta la Timisoara in februarie 1869, in care hotarasc infiintarea Partidului national al romanilor din Banat si Ungaria.6 Conferinta adopta ca tactica de lupta activismul, prin care se intelegea participarea la alegeri si viata parlamentara. Conferinta romanilor din Transilvania se tine la Mercurea, linga Sibiu, in 7-8 martie 1869 si hotaraste infiintarea Partidului national roman din Transilvania7. Conferinta adopta ca tactica de lupta pasivismul, prin urmare neparticiparea la alegeri si viata parlamentara. Adoptarea a doua tactici de lupta este intimpinata cu rezerve de unii intelectuali ai romanilor din Imperiul austro-ungar. Vincentiu Babes, directorul ziarului Albina, la care va colabora Eminescu, consimte sa adere la activism numai atita vreme cit romanii nu erau impiedicati in activitatea politica". Pasivismul se propunea sa fie primit, pe de alta parte, numai in masura in care putea constitui seinteia" care va da foc in claia de nedreptati" 8. incheierea pactului dualist in 1867 ii determina pe romanii de sub stapinirea austro-ungara sa treaca la infiintarea unui nou organ de presa prin care sa duca lupta impotriva dualismului. Noul ziar isi ia titIul Federatiunea si este pus sub conducerea lui Alexandru Roman, deputat in dieta si profesor de limba si literatura romana la Universitatea din Budapesta 9, si loan Porutiu, unul din cei mai curajosi luptatori pentru apararea popoarelor oprimate din imperiu 10. In articolul programatic din primul numar, care iese in 3/15 ianuarie 1868, Alexandru Roman defineste orientarea politica a ziarului. Sa bucimam in toate zilele cauza nationalitatii noastre scrie el pina ce se va preface in singe si maduva in toti fiii Romaniei ; sa o auda popoarele cele civilizate ale Europei sa o cunoasca de-a rostul aceia care se prefac a nu o intelege, ca in urma puterea cea rigida sa cedeze puterii ce zace in drept si dreptate". Programul ziarului este reafirmat in Invitare la prenume-ratiune, din 25 decembrie 1868, in care se face o buna caracterizare a dualismului : Monstrul cu doua capete" 11. Al. Roman si loan Porutiu, redactorul responsabil, publica aproape in fiecare numar editoriale in care critica sever dualismul si reproduc articole pe aceasta tema din alte ziare romanesti si straine.
Eminescu isi incepe activitatea publicistica concomitent cu studiile universitare si este de-o insemnatate capitala sa-i cunoastem profesorii, cursurile urmate, pregatirea stiintifica si orientarea lor politica. Poetul preia in articole unele teze din tratatele profesorilor sai de la Universitatea din Viena si de la cea din Berlin, precum si din cursurile lor, cum se vede si din insemnarile din manuscrise. Aspectul cel mai iritant pentru poet il constituie orientarea unor cursuri de filozofie si discrepanta intre tezele profesate la cursuri de unele cadre universitare si activitatea lor in institutiile de stat sau in partidele politice de guvemamint din Imperiul austro-ungar.
Cunoastem dupa documente cursurile urmate de Eminescu la Viena. Poetul frecventeaza, cum se vede din Index lectionum, cursurile lui Robert Zimmermann, Sigismund Barach-Rappaport, Theodor Vogt, de filozofie si istoria filozofiei, Rudolf Ihering si Ludwig Arndts, de drept roman. Theodor Vogt tine si cursurr de pedagogie si logica 12. La Universitatea din Berlin frecventeaza, cum se desprinde din instiintarile Universitatii de aici, Anmeldungs-Buch, pastrate in manuscrisul 2255, 281-290, cursurile lui Richard Lepsius, de egiptologie, Eduard Zel Ier, Eugen Diih-ring si C. N. Althaus, de filozofie, si Johann Gustav Droysen, de istorie moderna. 13 Din amintirile lui I. Slavici, cel mai apropiat prieten al sau, rezulta ca la Viena frecventeaza si cursurile lui Lorenz von Stein, de drept administrativ, Franz Xavier von Neumann-Spallart, 14 de economie politica si statistica 15. Poetul frecventeaza si cursurile lui Ernst Wilhelm Briicke, de fiziologie, Joseph Hyrtl, de anatomie, si asista la disectii. Poetul nu lipsea nici de la experientele de chimie si fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala din Viena 1
