Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Ion POP - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 1 iul. 1941, corn. Miresu Mare, jud. Maramures.

Poet, critic si istoric literar.

Fiul lui Vasile Pop si al Anei (n. Teudean).

Studii medii (1952-1955) si liceale (1955-1959) la Liceul "E. Racovita" din Cluj.

Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj (1959-1964). Dr. in filologie (1971) cu o teza despre avangarda (publicata cu titlul Avangardismul poetic romanesc, 1969, cartea de debut in critica a autorului). Dupa absolvire, cadru didactic la Facultatea de Filologie din Cluj. Intre 1973 si 1976, asistent asociat la Universite de la Sorbonne Nouvelle, Paris III. Redactor-sef (1969-1972) si apoi director (din 1973) al rev. Echinox. A debutat cu versuri in Steaua (1959), colaborand apoi si la Tribuna, Echinox, Luceafarul, Romania literara, Ateneu, Cahiers roumains d etudes litteraires s. a. Debutul poetic cu voi. Propuneri pentru o fantana (1966) este urmat de Biata mea cumintenie (1969) si Gramatica tarzie (1977), Soarele si uitarea (1985), in timp ce studiilor despre avangarda li se adauga eseurile critice despre poezia romana contemporana (Poezia unei generatii, 1973; Pagini transparente, 1977) sau interbelica (Transcrieri, 1976), culegerile de cronici literare (publicate, in special, in rev. Steaua), precum Lecturi fragmentare (1983) si Jocul poeziei (1985), studii monografice (Nichita Stanescu - spatiul si mastile poeziei, 1980; Lucian Blaga - universul liric, 1981; A scrie si a fi. llarie Verunca si metamorfozele poeziei, 1993), precum si culegerea de interviuri cu cele mai mari personalitati ale criticii, eseisticii, semioticii franceze (sau de expresie franceza) intitulata Ore franceze (1979). Premiul UTC pe 1969, Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1973 si 1979.



Principala calitate a criticii lui POP - echilibrul, sobrietatea accentuat pedagogica - nu este atat un element determinant, cat unul determinat, un extract facut cu buna stiinta spre a acorda demersului analitic rigoare si pregnanta. Jubi-latia lecturii, fundamentul simpatetic al acesteia si apetitul asociativ sunt permanent cenzurate de o vointa ordonatoare si catalitica. Autorul este interesat in principal de precizia si cuprinderea discursului si nu de jocul, stralucirea si arborescenta eseisticii speculative. Acest proces de "surdinizare" a fervorii poate fi lesne detectat si in poezia lui POP de la vigoarea si siguranta (adolescentina) de sine din Propuneri pentru o fantana (1966), unde tonalitatea blagiana de inceput marcheaza elanul natural, anuland nelinistile si incertitudinea, si pana la imaginile tulburatoare din Gramatica tarzie (1977), unde totul este sub semnul tarziului, al asteptarii si interogatiei tensionate. La fel orientarea critica a autorului se supune atat impulsului catre ludicul poetic, cat si deschiderii catre poezia de profunzime, catre avangardism, dar si catre sistemul poetic blagian, catre Nichita Stanescu, dar si catre V. Voiculescu sau Bacovia. Aceasta dubla determinare in care se situeaza unghiul de lectura a lui POP confera exegezelor deopotriva calitatea sintezei (subsumarea contrariilor intr-un nucleu evaluativ plurisemnificant) si calitatea analitica necesara cuprinderii din interior a obiectului. Astfel este construit volumul dedicat Avangardismului poetic romanesc (1969), cel mai stabil reper in bibliografia problemei. Cartea este structurata plurivalent, avand sectiuni teoretice (Pentru o definitie a avan-gardei), istorice (Traditie, inovatie, avangarda), de sinteza a atitudinilor literare (Plantatia concretului. Literatura manifestelor), a motivelor si formulelor artistice (Imagine poetica si anti-imagine, O viziune construc-tivista a lumii), urmarind filiatiile cu doctrinele romantismului, cu teoriile artei, ale filosofiei si psihologiei epocii, cu simbolismul, expresionismul sau literatura absurdului, detaliind cele mai importante aspecte de sinteza in suita de medalioane din final (Urmuz, Tzara, Vinea, Voronca, St. Roii, S. Pana, G. Bogza, G. Luca, G. Naum si V. Teodorescu). Poezia unei generatii (1973) insumeaza articole despre seria de poeti ai anilor 60, fiind in acest sens una din cele mai sigure sinteze, deplin adecvata subiectului; specificul fiecarei opere este detectat in lectura simpatetica, iar verdictele tin seama nu numai de unitatile disparate, dar si de ansamblul miscarii poetice respective. Abordarea manifestarilor divergente ale acelei "geometrii interne a intregului" - in cazul eseului dedicat lui Nichita Stanescu (1980) - subsumeaza fenomenele radiare la doua coordonate: lumea obiectelor ("geometria imaginara", in sens richardian) si nucleul liric dinlauntrul acesteia, aflat in continua emergenta si ipostaziat in serii succesive de autoproiectari. Daca pentru cea dintai coordonata rostirea, edificarea unei "mitologii a limbajului poetic" este sursa fundamentala de vitalizare a realului imaginar, pentru cea de-a doua ludicul funciar - manifestat ca vointa de redimen-sionare a Ordinii - devine modalitatea cea mai sigura de captare a infrarealului poetic. insumarea temelor, atitudinilor si motivelor lirice va fi dublata de cercetarea operei ca "ars combinatoria", revelandu-se astfel existenta unui "specific mit al polisemiei cuvantului poetic", unde jocul are functia esentiala de "de-dramatizare a realului". Vointa ordonatoare a criticului se vadeste si in eseul dedicat liricii lui Lucian Blaga (1981), pornind de la analiza structurii universului exterior (axata pe sentimentul goethean al unitatii originare a lumii si pe continua cautare a acestuia), studiind reteaua constelatiilor simbolice si ajungand la "poetica implicata", marturisita de semnificatiile tacerii, cuvantului si cantecului, ca motive lirice. Eseurile reunite in volumele Transcrieri (1976), Lecturi fragmentare (1983) si in special Jocul poeziei (1985) arata aceeasi dubla apetenta a criticului pentru universurile poetice marcate de "teroarea conventiei" (E. Botta, Fundoianu, Geo Bogza, Bacovia) si fascinatia "jocului" verbal (Arghezi, Ion Barbu" class="navg">Ion Barbu), ca si pentru lumile poetice dominate de armonie si suavitate (Blaga, Voiculescu, Pi-llat, D. Botta, Z. Stancu). Rodul contactelor avute intre 1973 si 1976 cu lumea de idei a Frantei - volumul Ore franceze - este de o extrema utilitate: convorbirile cu personalitati ca R. Barthes, J. POP Richard, M. Raymond, G. Poulet, G. Genette, G. Picon, J. Starobinski, T. Todo-rov, R. Caillois, R. Etiemble, J. Kristeva, ca si cele cu POP Emmanuel, M. Deguy, Ionel Jianu s. a., sunt deopotriva un ghid in orientarile spirituale europene, moderne, cat si un prilej de cunoastere indirecta a preferintelor culturale si metodologice care anima creatia lui P.



OPERA

Propuneri pentru o fantana, versuri, Bucuresti, 1966; Avangardismul poetic romanesc, Bucuresti, 1969; Biata mea cumintenie, versuri, Bucuresti, 1969; Poezia unei generatii, Cluj, 1973; Transcrieri, Cluj-Napoca, 1976; Gramatica tarzie, versuri, Cluj-Napoca, 1977; Ore franceze, Bucuresti, 1979; Nichita Stanescu - spatiu si mastile poeziei, Bucuresti, 1980; Lucian Blaga - universul liric, Bucuresti, 1981; Lecturi fragmentare, Bucuresti, 1983; Jocul poeziei, Bucuresti, 1985; Soarele si uitarea, versuri, 1985; Avangarda in literatura romana, Bucuresti, 1990; A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei. Bucuresti, 1993; Recapitulari, Bucuresti, 1995; Pagini transparente. Lecturi din poezia romana contemporana, Cluj-Napoca, 1997. Traduceri: G. Poulet, Constiinta critica, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1979; J. Starobinski, Textul si interpretul, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1985; idem, 1789, emblemele ratiunii, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1990; E. Ionescu, Note si contranote, trad. si cuvant inainte de ~, Bucuresti, 1992; G. Genette, Introducere in arhitext, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1994.

REFERINTE CRITICE

Gh. Grigurcu, Teritoriu liric, 1972; Al. Piru, Varia. Preciziuni si controverse, 1972; L. Petrescu, Scriitori romani si straini, 1973; Gh. Grigurcu, Idei si forme critice, 1973;G. Dimisianu, Valori actuale, 1974; M. Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; I. Vlad, Lectura - un eveniment al cunoasterii, 1977; M. Zaciu, Alte lecturi si alte zile, 1978; M. Iorgulescu, Scriitori; Al. Dobrescu, Foiletoane, 1979; V. Felea, Aspecte ale poeziei de azi, 1980; M. Papahagi, in Tribuna, nr. 5, 1980; L. Ciocarlie, in Orizont, nr. 3, 1980; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 30, 1980; Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 33, 1981; Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 9, 1981; idem. Critici romani de azi, 1981; Dana Dumitriu, in Cahiers roumains d etudes litteraires, nr. 1, 1982; Gh. Grigurcu, Intre critici, 1983; M. D. Gheorghiu, Reflexe conditionate, 1983; St. Borbely, in Vatra, nr. 3, 1984; Al. Cistelecan, in Familia, nr. 10, 1985; idem, in Cronica, nr. 89, 1985; A. Marino, in Tribuna, nr. 21, 1986; R. G. Teposu, in Amfiteatru, nr. 2, 1986; I. Moldovan, in Familia, nr. 11, 1988; M. Papahagi, Fragmente despre critica, 1994; Al. Cistelecan, Cornel Moraru, R. Teposu, M. Dragolea, V. Podoaba, I. Buduca, in Vatra, nr. 8, 1995; A. Popescu, in Steaua, nr. 7-8, 1996; G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 28, 1997; M. Mincu, in Viata Romaneasca, nr. 12, 1999.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Ion POP

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ion POP




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Poezia contra literaturii


Poezia contra literaturii



Poezie

Poeme crepusculare sau despre seninatate


Poeme crepusculare sau despre seninatate