Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Fred Vasilescu - carcaterizare :: Patul lui Procust de Camil PETRESCU



Camil PETRESCU Patul lui Procust
La 4 februarie 1933, Camil Petrescu afirma intr-un interviu prezenta in Patul lui Procust a doua personaje complet diferite intre ele care totusi pot fi considerate, succesiv, ca reflectand personalitatea romancierului. Ele sunt, indubitabil, Fred Vasilescu si G. D. Ladima.

Cel dintai reprezinta ipostaza din vis a prozatorului. Pentru a scrie, se confesa Camil Petrescu la 6 ianuarie 1932, "imi trebuie timp, independenta, carti de consultat, contact cu viata. Numai banii iti pot da toate astea". Cel de-al doilea ramane proiectia terestra a scriitorului in existenta lui zilnica. insemnarile romancierului dintre anii 1927-1931, referitoare la mizeria materiala cotidiana, gandul sinuciderii: "Lipsa groaznica de bani; sunt obsedat din ce in ce mai mult de ideea sinuciderii"24 il apropie pe Camil Petrescu de Ladima.

Fred Vasilescu este fiul marelui industrias Tanase Vasilescu Lumanararu, cunoscut din romanul anterior. Naratorul ii schiteaza un atragator portret fizic si spiritual. in discutie, tanarul avea "un timbru deosebit", "vibratia melodioasa" a individului care a cunoscut un succes deosebit in activitatea lui profesionala, "exponent" al societatii romanesti interbelice; il caracteriza o frumusete masculina si "un soi de lioalitate si delicatete, un mod de sinceritate a vietii, care nu seducea numai femeile, ci castiga si prietenia barbatilor".

Lumea, in genere, il credea "mai prost si mai incult" decat era. Reputatia negativa a tanarului, comenteaza naratorul, "este una dintre cele mai false din cate se pot inchipui", cauzata de superficiala impresie potrivit careia un monden inapt de "spirite", de glume indoielnice, jocuri facile de cuvinte, uneori prea tacut, "e neaparat prost". Dimpotriva, este un om inteligent; stapanea excelent tehnica motoarelor de masina si avion, avea cunostinte deosebite in domeniul relatiilor politice, o cultura rafinata si diversificata.



Fred insusi se caracterizeaza succint, prezentandu-se in primele pagini ale manuscrisului: juca tenis si, cu nespusa truda, a devenit "campion regional", facea box, avea cai de curse. A fost deseori in pragul mortii: ranit de doua ori in luptele de la Casin, in timpul primului mare razboi mondial; a avut doua accidente de automobil, "despre care a vorbit toata presa", un accident de avion. Are o situatie profesionala superioara in Ministerul de Externe. "Toate le-am facut in viata", se confeseaza tanarul - dar stie "ca numai scriitor n-ar putea deveni niciodata". Cu toate acestea, traieste sentimentul a fi fost "ingrozitor nedreptatit" de existenta, o judecata laconica si in acelasi timp enigmatica.

Cunoscutii i se adreseaza cu deferenta "diplomatule", "aviatorule", dar in inflexiunile vocii lor tanarul sesizeaza un dispret voalat generat, aparent paradoxal, tocmai de situarea lui pe una din treptele superioare ale ierarhiei sociale.Prietenii il considera ignorant, superficial, lipsit de inteligenta; manuscrisul incredintat naratorului dovedeste contrariul. El insusi este paralizat de o cazuistica interioara, provocata de analiza minutioasa a fiecarui gest intreprins, a fiecarei fraze rostite.

Un eveniment banal l-a determinat sa scrie. Se afla impreuna cu naratorul in fata Cercului Militar cand a trecut pe langa ei "o fosta actrita a Teatrului National". Desi amandoi a cunosteau, nici unul nu o saluta, dar Fred devine livid": "Sunt ca si bolnav din asta, de o luna de zile", rosteste el tulburat si tocmai de aceea accepta propunerea de a redacta intamplarile. "Merge greu", se destainuie la telefon: frazele sunt prea mari, propozitiile i se Incurca". Naratorul il indeamna sa introduca parantezele si, "la nevoie", frazele fara sfarsit.

Fred foloseste o asemenea paranteza, vorbind despre propria-i munca de redactare: "Stii ca a inceput sa-mi placa sa scriu? Voi fi pacatuind cumva impotriva gramaticii, probabil ca folosesc mereu unele cuvinte, cum mi se spune ca fac si cand vorbesc, dar altfel nu e greu. Vreau acum sa stii totul. Povestind in scris, retraiesti din nou aceleasi intamplari si bucurii, intocmai, dar parca le simti altfel " Iar direct, se destainuie:" de-abia astept in fiecare zi sa ma vad in odaia mea de lucru, la masa de scris E o adevarata voluptate .."

Scriind, Fred Vasilescu recreeaza o secventa din existenta lui: dragostea pentru doamna T. si evolutia ei sinuoasa, cu intregul cortegiu adiacent de suferinte. Evocand evenimentele, se redescopera pe sine, cu un chinuitor sentiment de insatisfactie: "Traiesc o viata in care nimic din ceea ce se intampla nu mai e cu semnificatie simpla Totul trebuie sa corespunda, ca in vis, la alta semnificatie, faptele capata intelesuri noi unele prin altele. Cuvintele nu mai sunt semne pentru ce e dincolo de ele. Mai inainte, viata mea avea zilele saptamanii luni, marti, miercuri etc, care corespundeau cu zilele cifrate in calendar Dar in cativa ani, printr-o acumulare de imprejurari deosebite, care ele insele vor fi avand vreun talc, semnele nu mai corespund continutului lor stabilit, faptele au alte cauze de cum le stiu eu".



Pretutindeni, dainuie ceva din prezenta si existenta doamnei T, "cum vibreaza in orice organ, cat de neinsemnat, energia intregului". indragostit patimas, cu sentimentul ca a reintalnit unica femeie a vietii sale, Fred Vasilescu strabate spatiul unei chiuitoare suferinte. in acest timp dilatat al introspectiei, fapte deosebite si semnificatii nestiute anterior ies la iveala. Toate clocotesc de viata, de indoiala, de dorinta de a obtine o certitudine:" sunt actor intr-un teatru care, ca in teatrul din Hamlet corespunde unei adevarate drame". intalnirea cu doamna T. i-a schimbat existenta. Alaturi de ea, a inceput sa sesizeze adevaratele dimensiuni ale realitatii; de atunci, mediul inconjurator, oamenii intalniti l-au determinat sa vada altfel lumea, sa descopere sensuri si semnificatii carora inainte nu le acordase nici o importanta. in evolutia iubirii celor doi a intervenit o ruptura ireparabila. Ceva s-a intamplat. Fred Vasilescu vorbeste despre o "lovitura cumplita", venita pe neasteptate. Revelionul din 1928 a adus o relativa impacare. Din ianuarie, pana in aprilie, a trait intr-un vis continuu: "Ne consumam intr-o iubire rarefiata, prelungita dupa-amieze intregi", suspina Fred, ca si cum ar fi vrut sa testeze trainicia sentimentelor doamnei T: "Si totusi simteam, nefericit, ca nu e cu putinta ca femeia asta sa nu se intrebe de ce n-o chem la mine, de ce, logic, nu transform in fapt pornirea mea". in ajunul Sfantului Gheorghe, s-a produs "catastrofa": Fred a refuzat categoric vizita doamnei T. De atunci, se destainuie, "viata mea e un sir de contraziceri stupide, de hotarari mari si gesturi curajoase alternante, cu actiuni gratuite si greseli mici, infame, de o inconstienta care ma ingheata pe mine insumi"

Atitudinea lui Fred Vasilescu dezvaluie un tip de comportament numit de psihanalistul Sigmund Freud masochism moral, o forma de agresiune indreptata impotriva propriei persoane prin care, sub presiunea unui sentiment de culpabilitate mai mult sau mai putin inconstinet, isi asuma statutul unei victime. Aulonegarea sentimentului de dragoste s-ar putea sasi aiba originea intr-un complex sentiment de inferioritate, resimtit permanent in fata doamnei T., dar afirmatia ramane o simpla ipoteza. Fred Vasilescu nu vorbeste niciodata explicit despre motivele incompatibilitatii dintre el si doamna T.

Distanta dintre Patul lui Procust si romanul traditional provine si din aceasta continua enigma, sustinuta de un comportament ambiguu. Proza anterioara ne-a obisnuit cu motivarea cauzala a oricarui act intreprins de personaje, cu explicarea motivelor oricarei dezordini sufletesti. Camil Petrescu refuza o astfel de determinare. Tot ce intreprinde Fred Vasilescu este in contradictie totala cu trairile lui psihice, iar el ascunde cauza reala ce l-a determinat sa o evite pe doamna T. Poate este un motiv inenerabil sau probabil, el insusi nu si-l poate explica siesi.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate



});

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.