Interpretare de text la prima vedere
Acel baci stia si altele si cunostea si slova, lucru de mare mirare intre ciobani. De la el Lipan deprinsese unele vorbe adanci pe care le spunea cu inteles la vreme potrivita.
Nimene nu poate sari peste umbra lui.
Ce vrai sa spui cu asta? il intreba nevasta-sa Vitoria, privindu-1 piezis.
Spun si eu o vorba celor care au urechi de auzit.
Nevasta intelegea ceva, dar era banuitoare ca orice femeie si deprinsa sa rasara la orice intepatura.
A fi cum spui, badica; dar cel ce spune multe stie putine.
Asta pentru cine-i? se rasucea Lipan.
Asta-i pentru intelepti si carturari.
Asa? Si, ma rog, cine-i intelept si carturar?
Cine sa fie? intreaba-ma si nu ti-oi putea spune.
Mai femeie, tu iar cauti pe dracu!
Ce sa-1 caut, ca-i de fata!
Si de poveste si de asemenea vorbe iuti, Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, isi aducea aminte stand singura pe prispa, in lumina de toamna si torcand. Ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe. Fusul se invartea harnic, dar singur. [] Nechifor Lipan plecase de-acasa dupa niste oi, la Dorna, s-acu Sfantu-Andrei era aproape si el inca nu se intorsese. in singuratatea ei, femeia cerca sa patrunda pana la el. Nu putea sa-i vada chipul; dar ii auzise glasul. intocmai asa spunea el povestea; femeia ii adaogase numai putine cuvinte despre campuri, holde si ape line. Aceste vorbe erau ale ei, izvorate dintr-o veche dorinta, si, repetandu-le in gand, ochii i se aurira ca de lacrimi. Viata muntenilor e grea; mai ales viata femeilor. Uneori stau vaduve inainte de vreme, ca dansa"
(M. Sadoveanu,
Baltagul, 1930, Cap. I) intelegerea textului
a- La varsta de cincizeci de ani, M. Sadoveanu oferea cititorilor sai Baltagul creatie polivalenta, intrunind patru caracteristici distincte: roman de dragoste, justitiar, initiatic si moral. Prima trasatura ramane cea esentiala, deoarece Baltagul este cartea unei pasiuni nestinse, pastrate vii in memoria afectiva a eroinei, tocmai de aceea o opera in proza apropiata de structura unei tragedii antice.
a- intreg romanul a fost scris din unghiul de vedere al femeii supravietuitoare unei mari nenorociri (asasinarea sotului ei pentru a fi jefuiT), care isi concentreaza intreaga energie in forma dublei responsabilitati morale a cresterii celor doi copii (Gheorghita si MinodorA) si a elucidarii imprejurarilor tragice ale mortii barbatului sau.
a- Cititi cu atentie fragmentul epic reprodus si remarcati iluzia pe care v-o creeaza ca Nechifor Lipan traieste si ca el este cel care rosteste replicile in fata sotiei sale; de fapt, Vitoria rememoreaza un episod trecut al vietii lor conjugale, asa cum va proceda pe tot parcursul actiunii romanului; gasiti, in textul citat, expresiile care dovedesc faptul ca dialogul protagonistilor este unul reconstituit (prin tehnica flash-back-uluI) si motivati de ce a simtit nevoia eroina sa-1 evoce pe omul iubit ca si cum ar fi fost viu si mereu alaturi de ea?
a- Fragmentul literar mentionat cuprinde trei secvente: una dialogka, una descriptiva (sub forma unui succint portret literar al protagonisteI) si alta narativa (dar care reproduce gandurile interioare ale eroinei si coincide cu un scurt monolog in stil indirect, atestat de expresia repetandu-le in gand [vorbele lui Nechifor]"); interpretati, pe rand, ideile reliefate in fiecare secventa a textului dat spre analiza.
Particularitati stilistice
a- Explicati dubla semnificatie in context a proverbelor rostite, pe rand, de catre cei doi soti: una generalizatoare si alta care particularizeaza, cu un umor subtil, relatia dintre acestia.
a- Secventa dialogica evidentiaza din perspectiva ambilor locutori stapanirea deplina a artei de a folosi strategiile politetii negative (despre care ati invatat in clasa a XII-a, cap. Tehnici discursive, Limba si comunicare, manualul Corint, p. 44). Aceste strategii presupun apelul la mecanisme specifice de atenuare a prejudiciului adus interlocutorului, precum: diminuarea propriei personalitati in contrast cu exagerarea valorii colocutorului, imperso-nalizarea voita a enunturilor, ironia abil exprimata sub forma adeziunii simulate, dar mai ales tehnica atenuatiei si a aluziei; identificati-le pe fiecare in replicile succesive ale ambilor vorbitori in textul literar.
a- Stabiliti figurile de stil cu ajutorul carora scriitorul realizeaza portretul Vitoriei si comentati intelesurile frazei eliptice conclusive: Fusul se invartea harnic, dar [se invartea] singur"
a- De ce, reconstituind o poveste cosmogonica despre nasterea lumii si impartirea rosturilor de catre Dumnezeu pentru fiecare popor (rostita adesea de barbatul eI), Vitoria ii adauga enumeratia epitetizata campuri, holde si ape line"?
a- Evidentiind dorintele vechi" ale muntencei, autorul recurge la o dubla figuratie retorica: ochii i se aurira ca de lacrimT; identificati-o si precizati-i sensurile in context.
Concepte operationale aplicate
a- Definiti descrierea sub forma de portret literar si dati alte exemple fie tot din Baltagul (de exemplu, portretul ecvestru al lui Nechifor LipaN), fie din creatiile lui M. Sadoveanu cunoscute de voi; rememorati strategiile politetii negative si aplicati-le in alte dialoguri selectate de voi din cuprinsul operelor sadoveniene studiate.
Limba si comunicare
a- Stabiliti, in textul dat, toate regionalismele (moldovenismE) propriu-zise si pronuntarile regionale care particularizeaza limbajul uzual al familiei Lipan (din satul Magura de pe muntele TarcauluI).
a- Interpretati elementele nonverbale si paraverbale ce insotesc si nuanteaza raspunsurile date intrebarilor, dupa modelul primei afirmatii facute de barbat femeia ii raspunse privin-du-1 piezis"; adverbul de mod derivat de la piaza" sugereaza acea privire oblica, din coltul ochilor, care denota iritarea resimtita de Vitoria la auzul unei replici grav-ironice, cu subintelesuri referitoare la unele limite ale posibilitatilor feminine de intelegere si de afirmare in viata.
a- Timpurile verbale sunt judicios repartizate de prozator: identificati-le pe rand, in dialog, descriere si in monologul redactat in stil indirect (la persoana a IlI-A) si motivati alegerea fiecarui timp verbal in concordanta cu modul de expunere folosit de autor.
a- Justificati utilizarea prezentului etern in ultimele trei fraze ale textului reprodus; corelati acest timp gnomic (de cunoasterE) cu valoarea generalizatoare a ideilor prozatorului sustinute in finalul textului literar selectat.
