Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




In gradina Ghetsemani - o meditatie pe tema Legea Iubirii :: In gradina Ghetsimani de Vasile VOICULESCU



Vasile VOICULESCU In gradina Ghetsimani
In gradina Ghetsemani este o meditatie pe tema Legea Iubirii, care are ca sens jertfa de sine a Domnului Iisus Hristos, deschiderea drumului prin maslin, inchiderea drumului prin smochin, realizarea proorocirilor.

Textul Sfintelor Scripturi prefigureaza ziua cand "va veni Domnul Dumnezeul meu si toti fintii impreuna cu El" (Zaharia, 14,5). Mesajul il avem in rugaciunea Domnului Iisus Hristos, cand se da pe sine jertfa pentru toti cei ce vor crede in El: "Dar nu numai pentru acestia ma rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor" (Ioan, 17,21).

Darul facut Fiului de catre Dumnezeu Tatal, o imparatie in cer, devine destin pentru Domnul Iisus Hristos omul, care se naste din Sfanta Fecioara Maria prefigurat de textul Sfintelor Scripturi. Pentru a-i lua in cer pe ai Sai, Domnul Iisus Hristos vine in Iunie si da prin Sfanta Evanghelie, prin instituirea celor sapte Sfinte Taine, prin Sfanta Sa Soborniceasca si Apostoleasca Biserica, cheile imparatiei. De aceea sensul rugaciunii este: "ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis" (Ioan, 17,21). Este deci reconstituirea valorii omului, yealizarea unui nou raport intre om si Dumnezeu prin jertfa Sa, ca un Miel din Vechiul Testament. Roada acestui act este dobandirea sfintilor a celor care cunosc Slava Sa: "Parinte voiesc ca, unde sunt Eu, sa fie impreuna cu Mine si aceia, pe care Mi i-ai dat, ca sa vada Slava Mea, pe care Mi-ai dat-o, pentru ca Tu M-ai iubit pe Mine mai inainte des intemeierea lumii"



(Ioan, 17,24). Noul raport, noua lege este Legea Iubirii: "ca iubirea cu care M-ai iubit Tu sa fie in ei si Eu in ei" (Ioan, 17,26). lntrareaxin imparatia lui Dumnezeu nu se poate face decat prin Legea Iubirii, nucleu, de unde s-a generat sistemul de legi, din care s-a creat lumea: legea armoniei si echilibrului, legea sublimarii, legea emergentei, legea discriminarii, legea intelegerii, legea conexiunii, legea identitatii.



Aceste sapte legi sunt esenta Cuvantului, a Luminii Lumii. Prin ele s-a implinit creatia cand Dumnezeu a rostit: ,.Sa fie lumina!".

Nu se intra in imparatie decat prin Domnul Iisus Hristos: "Eu sunt poarta oilor!". Lui trebuie sa-i fim recunoscatori toata vesnicia pentru jertfa Sa pentru noi.

Toate falsele religii, care nu recunosc pe Domnul Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu, sunt satanice.



In gradina Ghetsemani este o elegie, in care Vasile Voiculescu umanizeaza comportamentul Domnului Iisus Hristos pornind de la Evanghelia dupa Luca: ,}lar un inger din cer s-a aratat Lui si-L intarea". El traieste ca om pe pamant si de aceea zbaterea Lui, frica de moarte este .autentica; "Iar El fiind in chin de moarte mai staruitor se ruga si sudoarea Lui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant". (Luca 22,44) Aceasta traire profund umana o gasim in momentul rastignirii cand striga: "Eli, Eli, lama sabahtani?" adica "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu de ce m-ai parasit?". (Matei 27,46)



Daca drama rastignirii n-ar fi fost autentica si daca ar fi fost sprijinit de ingeri, de Tatal Ceresc, de Duhul Sfant, atunci s-ar fi zis ca doar un Dumnezeu ar putea indura astfel de incercari. Autorul de aceea pune accent pe latura de om a Domnului Iisus Hristos: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul / Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intr-una / Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul / Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna". Simbolul cupei care sugereaza constiinta este prezent in iconografie dar nu si in textul Sfintei Evanghelii: "O mana neindurata, tinand grozava cupa, / Se cobora-mbiindu-1 si i-o ducea la gura / Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa / Dar nu voia s-atinga infama bautura".



Spre deosebire de Domnul Iisus Hristos, care ia asupra Sa sub forma simbolica a Sfintei Cruci toate pacatele lumii, care-i despart pe oameni de Dumnezeu si traieste dramatic aceasta separare, sfintii sunt ajutati la momentul martirajului de Duhul Sfant, de Preasfanta Fecioara, de ingeri. Unii, ca Sfantul arhidiacon Stefan, au teofanii, adica il vad pe Dumnezeu. Momentul de kenoza este identic cu cel de te onoza.

Inversarea valorilor intre lumea materiala si cea divina este sugerata prin simboluri ca venin-miere, moarte-viata: "in apa ei verzuie jucau steriici de miere / Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata / Dar falcile-nclestandu-si, cu ultima putere / Batandu-se cu moartea, uitase de viata!".



Imaginea uliilor, care se rotesc dupa prada si a maslinilor, care par ca vor sa fuga, este incarcata de sugestii ca in estetica simbolista. Ulii ar sugera pe dusmanii Domnului Iisus Hristos iar maslinii pe sfintii apostoli, care-l parasesc in acele clipe grele cuprinsi de spaima. Este aici o implinire a versetului; "Bate-voi pastorul si se vor risipi oile turmei" (Matei 26,31).



Autorul se abate de la autenticitatea situatiei. Mantuitorul i-a prevenit pe ucenici de evenimentele care urmau sa se petreaca. Ba mai mult, cand este prins, El ii opreste pe Sfintii apostoli ca sa-L apere: "Sau ti se pare ca nu pot sa rog pe Tatal Meu si sa-Mi trimita acum mai mult de douasprezece legiuni de ingeri?". El insa face voia Tatalui Ceresc, asa cum o spune in rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, din gradina Ghetsemani: "daca nu este cu putinta, sa treaca acest pahar ca sa nu-l beau; faca-se voia Ta" (Matei 26,42).



Autorul exagereaza acest dramatism interior al Domnului Iisus Hristos, care stia ca pentru acest sacrificiu de sine s-a nascut, dand poeziei uii caracter dramatic dar mesajul ei ramane in esenta expresionist.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.