Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Dan capitan de plai - poem romantic de Vasile ALECSANDRI



Vasile ALECSANDRI Dan capitan de plai
Dan, capitan de plai este un poem romantic. fiindca are ea tema exaltarea trecutului glorios (,,Al timpilor eroici imagina augusta, ").



Dan este un erou exceptional, de aceea el traieste intr-o profunda comuniune cu natura patriei, deci ca un erou mitic in fata caruia "muntii aihi ca dansul-se-nchina-n departare", fiindca muntii sunt fapturi mitologice (ca in balada Miorita "Preoti muntii mari"). Dan este un .luptator pentru bine, frumos si adevar, impotriva celor rai, ucigasi si vicleni ("Deci ii placea sa-nfrunle cu dalba-i vitejie / Pe cei care prin lume purtau bici de urgie"). El ar fi vrut ca lumea sa fie buna ("El ar fi vrut-o huna ca hunul Dumnezeu") si i se pare ca este "prea larga pentru rau!". Dan este un viteaz. isi iubeste tara,si de aceea cand tara este in primejdie si-l cheama: "La lupta. Danei" el nu sovaie "Sa vanture ca pleava ostirile dusmane". Dan este un personaj simbol care reprezinta poporul roman in lupta lui pentru apararea fiintei nationale. De aceea "a lui manie ca trasnetul era / in patru mari hotare tuna si fulgera "



Imprejurarile in care actioneaza Dan sunt exceptionale fiindca tatarii erau foarte cruzi, pradau, ucideau si distrugeati totul pe unde treceau. Tema poemului este lupta pentru apararea fiintei nationale. Eroii Dan, Ursan, Fulga alaturi de arcasii din Orhei sunt gata oricand sa lupte pentru tara si neam. De aceea cand Dan aduce vestea "Ne calc paganii, frate, si tara-i la pieire!" Ursan se pregateste imediat de lupta si "mult cu drag priveste grozavu-i buzdugan". Conflictul este natibnal, iar subiectul este o imagine a luptei permanente pe care a dus-o poporul roman spre a-si apara tara. Imaginea lui Stefan cel Mare si Sfant este evocata in momentul cand l-a imputernicit pe Ursan sa ia in primire p mare intindere de pamant, ca rasplata fiindca a prins pe hanul Marza. in acelasi timp, Dan isi aminteste cum l-a invatat Stefan cel Mare si Sfant sa traiasca. De aceea tema ar putea fi enuntata intr-o lumina realista, adica Moldova in perioada de decadenta de dupa Stefan cel Mare si Sfant. Puterea credintei, vitejia, curatenia, iubirea tarii si a neamului, sunt trasaturile care ^caracterizeaza poporul roman si sunt puterea in fata" careia armatele dusmane mu li. mai numeroase se dovedesc a II neputincioase. Scutul viu de razesi construit de Stefan cel Mare si Sfant in jurul Moldovei este treptat sfaramat. Procesul va forma subiectul romanului lui Mihail Sadoveanu Neamul Soimarestilor.





Evaziunea in trecutul istoric este romantica. Vasilc Alecsandri alege ca si in poemul Dumbrava Rosie un eveniment semnificativ din istoria tarii care sa-i indreptateasca mesajul patriotic de afirmare a constiintei nationale, de cultivare a sentimentului patriotic, asa cum era programul Daciei literare si al generatiei de scriitori de la 1848.



Antiteza dintre, Dan si Ghirai pune in evidenta doua laturi: una a dreptatii crestine reprezentata de Dan si alta a bestialitatii pagane reprezentata de hanul Ghirai. Ca si Baiazid, sultanul turc din Scrisoarea III de M. Eminescu, Ghirai reprezinta tipul cuceritorului orgolios, care-l intreaba pe Dan: "Ce simte Jirul ierbii cand coasa e vecina?". Dan raspunde senin si demn: "Ea pleaca fruntea-n pace". fiindca stie ca legea crestina ii va aduce mantuirea, iar pe pagani i-asteapta pieirea. Amenintartle lui Ghirai nu au pentru el nici o valoare, iar propunerea hant+lui tatar de a-si parasi legea crestina o respinge ca pe o viclenie satanica.

Mitul comuniunii dintre om si natura este specific poporului roman si prezenta lui in poem este expresia aderarii poetului la estetica romantica. Cand Dan afla de navalirea tatara el asculta dialogul a doi batrani stejari iar, cand vine de dincolo de Nistru, ca sa mai sarute o data pamantul tarii, acesta "tresare" si il "recunoaste".

Vasile Alecsandri intregeste aceasta apartenenta a poemului la programul curentului romantic prin rapirea lui Uns an de catre-fiica sa Fulga din mijlocul paganilor, prin hainele barbatesti, pe care le poarta Fulga, prin felul in care Dan locuieste retras ca un pustnic in munti. Rapirile, deghizarile, evaziunile sunt procede romantice.



Dan este o imagine simbolica a poporului roman constrans sa-si apere permanent fiinta nationala. Slujba lui Dan, data de domnul Stefan cel Mare si Sfant, era de capitan de plai, adica de aparator al hotarelor tarii: Jar tara dormea-n pace pe timpii cei mai rai / Cat Dan veghea-n picioare la capataiul ei". El nu se teme sa umble noaptea prin "codrii fiorosi" insotit de vulturi: Jar vulturii carpatici cu zborul indraznet / Faceau un cortegi falnic eroului drumet". El traieste ca un soim intr-o pestera ("In pestera de stanca pe-un munte paduratic"). Viata lui este curata ca a unui pustnic: "Vechi pustnic ramas singur din timpul sau-afara". El reuneste astfel cele doua tipuri umane caracteristice pentru epoca feudala: eroul si ascetul. De aceea el dobandeste capacitatea de a intelege graiul naturii. El asculta cuvintele a doi vechi stejari si afla nenorocirea ce loveste tara: "E sabie in tara! Au navalit tatarii! Si-acum in balti de sange isi joaca armasarii!".



Dragostea de tara si de neam il determina sa-si ia paiosul din cui, sa-si faca cruce rugand pe Dumnezeu sa-i dea zile, pana cand va stivi pe toti serpii de pe plai: "O! Doamne, Doamne sfinte mai da-mi zile de trai / Pan ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de pe plai!".

Dan ia cu sine la lupta pe Ursan, care face partii largi prin oastea tatara cu-al sau buzdugan, in timp ce el, ca un stalp de para, ii taie cu palosul. Cand Ursan este lovit de o sageata si cade de pe cal, Dan il apara cu pretul vietii sale: "Caci palosu-i liapraznic e vultur de otel". Tatarii izbutesc sa-l lovesca cu o sageata si pe Dan. Ranit, el vede cum Fulga il rapeste pe Ursan din mijlocul tatarilor si cum vin in. ajutor arcasii din Orhei.



Cazut prizonier la tatari, Dan refuza cu demnitate sa-rsi paraseasca legea stramoseasca, crestina, ortodoxa si sa devina pagan, inchinator Ia Zoroastru cum erau tatarii. Aceeasi propunere i s-a facut Sfantului loan cel Nou de la Suceava si fiindca a refuzat a fost martirizat. Exista deci o profunda concordanta intre realitatea istorica, religioasa si continutul poemului. Dan refuza darurile viclene ale hanului Ghirai: "Ceahlaul sub furtuna nu scade musunoi! / Eu, Dan, sub vantul soarlei sa scad pagan, nu voi". Credinta ortodoxa in care a venit si-o pastreaza ca pe un odor, fiindca prin ea a dus o viata curata: "Alb am trait un secol pe plaiul stramosesc" si va avea dupa moarte o mantuire, o viata eterna, binecuvantata: "Si vreau cu fata alba, senin sa ma sfarsesc" iar "Mormantul meu sa fie curat si alb ca mine". Propunerea hanului.tatar este o cursa vicleana care ar insemna pierderea vietii eterne: "o cupa plina de amaruri". De aceea el ii cere lui Ghirai sa-i implineasca ultima dorinta inainte de moarte, sa mai sarute o data pamantul tarii. Ghiraj, uimit, ii da calul sau si Dan, fericit, trece Nistrul si saruta pamantul drag al tarii, care "tresare si care-l recunoaste". El se intoarce si moare in cortul hanului tatar, oferind dusmanilor sai o lectie d5 demnitate, de cinste, de vitejie, de dragoste de tara ("Avand o viata verde in timpul tineretii /Si alba ca z" pada in iarna batranetii!").



Poemul Dan, capitan de plai de Vasile Alecsandri poate fi interpretat si ca o meditatie pe tema destinului uman, fiindca taria eroului principal, Dan, consta tocmai in confruntarea cu destinul ("Eu Dan, sub vantul soartei sa scad pagan, nu voi"). Conceptia ortodoxa despre lume si viata, la ca>e-i cere Ghirai sa renunte ("De vrei sa te lepezi acum de legea ta"), este pentru Dan pierderea sufletului. El traieste luptand impotriva tatarilor ca dusmani ai lui Dumnezeu si nu accepta rusinea lepadarii de Dumnezeu din lasitate: "Deci ntt-mi convine viata miselnic castigata / Nici pata

fardelegei pe fruntea mea sapata". Sensul moral al faptelor lui Dan, chiar uciderea tatarilor, apar ca o implinire a vointei izvorate din "ochiul cel de sus", de aceea el este comparat cu un ,jtalp de para", ca acela care i-a condus pe evrei prin desert. Aceeasi conceptie crestina ortodoxa o afirma si Ursan, cand rosteste cuvintele "Amin si Doamne-ajula!".



Lupta lui Dan si Ursan, a romanilor la momentul Stefan cel Mare avea un sens european, izvorat din contextul social-istoric. Era lupta pentru salvarea lumii crestine, a Europei de invazia asiatica reprezentata de tatari si turci. Unirea ^celor doua puteri militare ar fi zdrobit armatele faramitate ale statelor din Europa. Rolul decisiv af Principatelor Romane in general si a] lui Stefan cel Mare si Sfant in special de a opri valul asiatic este continuat de vitejii sai.



Tatarii hanului Ghirai simt "un lung fior de spaima / Cand vad curgand pe dealuri arcasii din Orhei" si fug, fiindca stiu cum au fost distruse de Stefan armatele tatare. Ca si Baiazid in Scrisoarea III de M. Eminescu, hanul tatar Ghirai isi smulge barba, isi smulge salul verde "Privind urdia-ntreaga in clipa cum se pierde". El vede acest "pas cumplit al soartei" in care puterea sa este distrusa ("lot ce-i era fala / Cai, steaguri, cete mandre, stralucitoare arme, / Cladiri de visuri-nalte, magie triumfala, / An fost de-ajuns o clipa ca totul sa se darame!"). Este parca o implinire a destinului stabilit prin voia lu; Dumnezeu. Hanul Ghirai reprezinta spiritul rau, de aceea este orgolios, crud, plin dt ura, de lacomie, crede ca are dreptul de a-i distruge fie romani. Poetul il infatiseaza ca "un lup din codri". Dupa lupta, el este disperat si zace ca un cadavru ("intins ca un cadavru, gios pe covor el zace"), fiindca stie ca este vinovat de moartea miilor de tatari. Lectia, pe care o ia de la Dan, este pentru el dureroasa (Jar hanul, lung privindu-l, rosteste cu durere: / O! Dan viteaz, ferice ca line care pere").



In poemul Dan, capitan de plai apar pregnant trasaturile stilului poetic al lui Vasile Alecsandri: simplitatea, nuantarea, claritatea, functionalitatea, expresivitatea, originalitatea, sensibilitatea. Claritatea si simplitatea le putem urmari, de exmplu, prin felul in care reda trairea dragostei de tara a batranului Dan ("Batranul Dan pe sanu-i apasa a lui mana /Si simte ca tot o inima romana").

Expresivitatea, originalitatea si functionalitatea figurilor de stil folosite de poet o gasim triaj ales in impletirea metaforelor cu metonimiile si comparatiile, ca in versul: "Se duc vartej ca gandul ple

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.