Citita in cenaclul Junimii in 1872 (unde a generat vii controversE), publicata in Convorbiri literare in decembrie 1872-ianuarie 1873, nuvela a fost pregatita de fragmentele Umbra mea si Archaeus si a pornit de la motivul omului care si-a pierdut umbra, de la motivul dedublarii si de la teoriile relativitatii notiunilor filosofice de timp si de spatiu.
Tema visului asimileaza aici integral fantasticul. Translatia de la basm la povestea cu valoare de experiment oniric marcheaza drumul spre conceptualizarea visului. Conventia fantasticului propusa de schemele mitic-folclorice este inlocuita de adevarul filosofic. Este vorba de ambiguitatea structurala dintre vis si realitate. Astfel, tensiunea existentiala a fantasticului rezulta din dramatismul intrebarii Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan ori Dionis?" - semn al scindarii platoniciene a fiintei umane.
La nivelul structurilor narative se constata diferitele planuri ale experientelor traversate pe drumul spre reconciliere cu propria individualitate. Dionis pleaca de la realitatea palpabila pentru a cauta, dincolo de ea, absolutul ideatic. Personajul refuza existenta derizorie, precum si timpul sau - un prezent mohorat si imoral. Prin magie si ocultism, el traieste visul, rupandu-se de real si alegand evaziunea intr-un univers paralel. Saltul din real intr-un posibil fantastic se realizeaza datorita predispozitiei sale spre visarea halucinatorie, precum si datorita unui peisaj natural favorizam - noaptea, peisajul selenar, fantasticul straniu.
Declansarea aventurii este motivata de Nicolae Ciobanu (Eminescu - structurile fantasticului naratiV) ca ilustrare a temei complexului identitatii originare". Dialogul extatic cu chipul tatalui din portret este urmat firesc de povestea" fantastica a incercarii de atemporali-zare a timpului si de dezmarginire a spatiului. Realitatea fantastica o substituie pe cea initiala, prin inversarea cronologiei timpului. Trecutul revendica drepturile prezentului, tratandu-1 ca pe o realitate viitoare, imaginata in vis (Calugarul Dan se visase mirean cu numele Dionis").
Regresiunea in timp este mediata de cartea de astrologie, mai mult de origine bizantina", cu valoare de experienta si tentativa magice.
Noua realitate este a unui spatiu autohton (lasul din vremea lui Alexandru cel BuN), iar timpul este mitic-istoric, pe linia preferintei romantice eminesciene pentru un misterios Ev Mediu romanesc.
Structura narativa complexa a nuvelei pregateste o noua fracturare a discursului prin saltul intr-o a treia realitate a unui alt plan, initiat de agentul magico-astrologic detinut de savanta stiinta a invatatorului Ruben - noua ipostaza a anticarului Riven.
Obsesiei chipului din portret ii corespunde acum laitmotivul filosofic propus de raportul omul cel vecinie" - omul trecator. intrupandu-se in umbra celui de-al doilea, cel dintai poate mijloci omului trairea in eternitate : in fapta insa omul cel vecinie, din care rasare tot sirul de oameni trecatori, il are fiecare langa sine, in fiecare moment il vezi, desi nu-1 poti prinde cu mana - este umbra ta. Pe o vreme va puteti schimba firile - tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi, ea-ti da tie firea ei cea vecinica" (Sarmanul DioniS). A treia poveste in vis, cea cosmica, demiurgica, este determinata de initierea in taina unui adevarat pact cu Ruben - varianta a pactului faustic cu diavolul. Dar daca prima ruptura este data de alunecarea in transa onirica ce asigura regresiunea pe verticala timpului, a doua experienta este rezultatul unui demers constientizat. Elementul halucinator este inlocuit de efortul luciditatii pentru a cunoaste si indeplini formula. Fantasticul cabalistico--magic se impleteste cu esoterismul pitagoreic (cartea lui Zoroastru, miezul tainic al cifrei 7), realitatea faustica prin confuzia Ruben - Mefisto complica structura, planurilor-. Pactui cu diavolul este pactul personajului cu umbra sa. Fata de nuvelele lui Adelbert von Chamisso, eroul lui Eminescu este devorat de dorinta de a-si lua in stapanire propriul archaeu", ca reflex al setei de absolut. Aici se afla motivul intim, profund omenesc al intregului demers narativ si filosofic.
Episodul cosmic, lunar nu sta sub semnul feeriei romantice decat la suprafata. Universul imaginat este demonic prin misterul semnului arab: numai semnul arab lucea ros, ca jaraticul noaptea". Nu este vorba de un cifru cu dezlegare mentala, ci de o sublimare a ideii. Semnificatia este de limita interzisa a teritoriului pe care Dan are dreptul sa actioneze. Eroul nu se multumeste cu reeditarea destinului paradisiac al omului adamic si nici cu refacerea unitatii ideale a cuplului primordial. Spiritul sau demonic il indeamna la contestare, in ideea ca ar fi daruit cu atribute divine - oare nu se misca lumea cum voi eu! " -, pentru a comite, in cele din urma, anticul hybris oare fara s-o stiu nu sunt eu insumi Dumnezeu ? ". Urmeaza caderea halucinant-fantastica, conceputa pe arhetipul izgonirii din rai. Realitatea fantastica a visului, coerenta in plan narativ, se surpa vertigos Printr-o dezdivinizare si dezdemonizare, care inseamna iesirea din imperiul somnului" (N. ^i0banU)
Realitatea recucerita este un paradis terestru; Dionis iese din onirica sa exp.,jenta purificat de complexe, de singuratate pentru a reedita pe pamant fericirea. Daca a pie^ut un paradis celest, a castigat un paradis terestru umanizat.
Complexitatea narativa a nuvelei, tesatura de planuri reale sau fantastice s-ar putea realiza la nivel grafic, schematic, astfel:
Planul III (ascensiune spatiala si iesire din timP)
Univers selenar Vocatie creatoare Cuplul adamic, primordial Tentatia absolutului Pacatul luciferic
Planul II (trecuT)
- Spatiu = Iasi (cetate medievala)
- Timp = secolul al XlV-lea (epoca lui Alexandru cel BuN)
- Personaj = Dan
- Stari de spirit = cautare, curiozitate, initiere
- Atitudini = respingerea realului
Planul I (prezenT)
- Spatiu = Bucuresti
- Timp = secolul al XlX-lea
- Personaj = Dionis
- Stari = neliniste, amaraciune, izolare
- Reactie = respingere
REPERE IN EVOLUTIA EPICII ROMANESTI
165 rai. Realitatea fantastica a visului, coerenta in plan narativ, se surpa vertigos Printr-o dezdivinizare si dezdemonizare, care inseamna iesirea din imperiul somnului" (N. ^i0banU)
Realitatea recucerita este un paradis terestru; Dionis iese din onirica sa exp.,jenta purificat de complexe, de singuratate pentru a reedita pe pamant fericirea. Daca a pie^ut un paradis celest, a castigat un paradis terestru umanizat.
Complexitatea narativa a nuvelei, tesatura de planuri reale sau fantastice s-ar putea realiza la nivel grafic, schematic, astfel:
Planul III (ascensiune spatiala si iesire din timP)
Univers selenar Vocatie creatoare Cuplul adamic, primordial Tentatia absolutului Pacatul luciferic
Planul II (trecuT)
- Spatiu = Iasi (cetate medievala) - Timp = secolul al XlV-lea (epoca lui Alexandru cel BuN) - Personaj = Dan - Stari de spirit = cautare, curiozitate, initiere - Atitudini = respingerea realului
