Interpretare de text la prima vedere
Apostol Bologa se facu rosu de luare-aminte si privirea i se lipise pe fata condamnatului. isi auzea bataile inimii, ca niste ciocane si casca ii strangea teasta ca si cand i-ar fi fost mult prea stramta si indesata cu sila.
O mirare neinteleasa ii clocotea in creieri, caci in vreme ce pretorul insira crimele si hartia ii tremura intre degete, obrajii sublocotenentului de sub streang se umplura de viata, iar in ochii lui rotunzi se aprinse o stralucire mandra, invapaiata, care parca patrundea pana in lumea cealalta Pe Bologa, la inceput, privirea aceasta il infricosa si il intarata. Mai pe urma insa simti limpede ca flacara din ochii condamnatului i se prelinge in inima ca o imputare dureroasa incerca sa intoarne capul si sa se uite aiurea, dar ochii omului osandit parca il fascinasera cu privirea lor dispretuitoare de moarte si infrumusetata de o dragoste uriasa [].
[Svoboda] se uita imprejur o clipa, putin uluit, ca si cand ar fi uitat ceva. Apoi, cu o licarire de bucurie, isi aduse aminte si se sui pe scaunelul de langa stalpul de brad. Cu privirea lucitoare, cu fata alba si luminata, parea ca vrea sa vesteasca oamenilor o izbanda mare [].
Bratul spanzuratoarei parai, si trupul incepu a se zvarcoli in cautarea unui sprijin. in ochi lucirea stranie, arzatoare, palpaia mai puternic, cu tremurari grabite, din ce in ce mai alba Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau si se invineteau, si totusi privirea isi pastra stralucirea insufletita, parca nici moartea n-ar fi in stare s-o intunece sau s-o nimiceasca"
(L Rebreanu,
Padurea spanzuratilor, Cartea 1,1922) intelegerea textului
a- Cand a aparut, in 1922, cel de-al doilea roman al autorului complet diferit de cel dintai a impresionat (critica vremii si publicul cititoR) prin noutatea tematicii (roman de razboi si creatie psihologica), indrazneala perspectivei literar-umane asupra unui eveniment istoric abia incheiat si prin stiinta prozatorului de a sonda complexitatea manifestarilor psihocom-portamentale omenesti.
a- Actiunea romanului psihologic are drept cadru spatiul
Ardealului in timpul Primului Razboi Mondial, cand soldatii recrutati din toate zonele apartinand Imperiului Austro-Ungar au fost obligati sa lupte impotriva conationalilor, pentru a servi unor interese din imperii straine de telurile popoarelor acestora. In aceeasi dilema cu efecte tragice similara cu cea traita de miile de soldati ramasi anonimi se afla si Apostol Bologa, descendent al unei familii de moti ai carei membrii luptasera pentru drepturile romanilor din Transilvania, care va refuza ca miliar si ca om sa-si ucida congenerii si sa se faca vinovat de fratricid.
a- Integrati fragmentul citat in ansamblul narativ si rezumati Cartea intai", in cuprinsul careia scriitorul relateaza imprejurarile dezertarii esuate de ofiterul ceh Svoboda, judecata sumara, executia salbatica prin spanzurare a victimei si comportamentul de martir al luptatorului condamnat la moarte.
a- Urmariti cu atentie, in textul dat, reactiile ofiterului roman si selectati cuvintele si expresiile care denota uluirea, chiar socul resimtit in fata atitudinii mandre si dispretuitoare de sfarsitul apropiat, manifestate de bravul combatant ceh.
a- Ce impact psihomental apreciati ca au avut executia lui Svoboda, demnitatea conduitei de militar in fata plutonului care 1-a ucis si revelatiile comuniunii cu moartea apropiata, oglindite pe chipul sau, asupra comportamentului adoptat ulterior de catre ofiterul roman?
Particularitati stilistice
a- Notarea detaliata a reactiilor fizice, chiar a senzatiilor si a contractiilor resimtite de protagonist este un procedeu naturalist, identificati-le si mentionati figura de stil cu ajutorul careia a fost realizata artistic fiecare in parte, dupa modelul: ,Apostol Bologa se facu rosu de lua-re-aminte"; concentrarea nervoasa, emotia si spaima involuntara de privelistea terifianta, inumana a unei executii ii adusesera ofiterului roman tot sangele in obraji si in ochi, conges-tionandu-i fata descrisa printr-un epitet intens cromatic.
a- Realizati si portretul fizic al condamnatului, selectand toate cuvintele si sintagmele referitoare la ochii si la nuantele exprimate de privirea acestuia pe durata judecatii sale si in timp ce era spanzurat; motivati de ce insista atat de mult prozatorul asupra expresivitatii oculare a judecatorului si a victimei sale.
a- Analizati toate epitetele (in majoritatea lor perechI) care definesc vizual extazul lui Svoboda, capabile sa sugereze lexical patrunderea sufletului acestuia in tainele lumii de dincolo; explicati asezarea epitetelor pe langa substantivele reluate: (ochii", privirea", stralucirea" si lucirea"), ale caror sensuri (de luminozitate intensa) se afla in antiteza cu verbe ce denumesc opacizarea treptata: patrundea", se prelinge", palpaia" se invineteau", ,.s-fo] intunece", ,,s-[o] nimiceasca".
Concepte operationale aplicate
Definiti notiunea de secventa narativa si decupati cele trei ilustrari ale conceptului operational vizat din fragmentul epic reprodus spre analiza; precizati consecintele in planul stilului narativ ale mentinerii relatarii la persoana a IlI-a pe tot parcursul fragmentului selectat din roman.
Limba si comunicare
a- in intreg textul in proza, scriitorul a selectat din conjugarea verbala a modurilor personale indicativul imperfect alternat cu perfectul simplu; dati exemple pentru ambele timpuri si motivati preferinta lui Rebreanu pentru formele verbale mentionate.
a- Atat la nivelul propozitiei, cat si la nivelul frazei, coordonarea este copulativa (realizata prin si", iar") sau adversativa (ilustrata prin conjunctiile dar", insa"); de ce credeti ca procedeaza astfel scriitorul intr-un text de factura realist-naturalista, redactat intr-un stil exact, obiectiv, impersonal?
a- Influenta vadita a atitudinii semete si a privirii transfigurate ale condamnatului asupra lui Bologa se exprima in doua feluri la nivel gramatical: prin modaHzarea verbala (o stralucire [], care parca patrundea") si prin frecventa propozitiei subordonate modale comparati-ve-conditionale (casca ii strangea teasta ca si cand i-ar fi fost mult prea stramta si indesata cu sila"), care realizeaza totdeauna o comparatie ipotetica; cautati alte exemple in text si formulati concluzii asupra consecintelor acestor procedee gramaticale la nivel semantic si artistic.