(autor Liviu RebreanU)
Fiul lui Alexandru Glanetasul si al Zeno-biei.
Ion este un tanar chipes si muncitor, dar fara pamant, fiindca tatal sau terminase repede zestrea nevestei si daduse in darul betiei.
Dorinta lui Ion de a scapa de saracie si de a avea pamant se transforma, incetul cu incetul, intr-o adevarata obsesie: Trecea deseori, parca inadins, pe langa pamanturile lui Vasile Baciu, le cantarea din ochi si se supara cand vedea ca nu sunt toate cum trebuie. Se simtea stapanul lor"
Pentru a pune mana pe pamant. Ion isi reprima dragostea pentru frumoasa Florica, lipsita de avere ca si el, apro-piindu-se, conform planului sau marsav, de Ana, uratica", dar mostenitoare unica a bogatasului Vasile Baciu.
Patima pentru pamant capata in cazul lui Ion forta instinctului vital, in stare sa concureze chiar cu dragostea.
Planul sau de a pune mana pe pamantul lui Vasile Baciu va izbuti, caci Ana, fiinta naiva, se lasa sedusa cu multa usurinta.
Setea de avere, patima pamantului il aduc pe Ion intr-o stare de exaltare asemanatoare nebuniei, el ajungand sa sarute pamantul.
Dupa obtinerea pamantului, Ion se indragosteste tot mai mult de Florica, fata frumoasa, dar saraca, a Todosiei, pe care o parasise pentru a se casatori cu Ana. Florica, la randul ei, se maritase cu George, feciorul lui Toma Bulbuc, unul dintre bogatasii satului.
Ce folos de pamanturi, daca cine tie drag nu-i al tau", isi spune Ion, condus acum de glasul iubirii".
De indata ce se vede stapan pe zestrea mult ravnita, Ion o va bate pe Ana cu bestialitate, impingand-o la sinucidere. Ion apare mai dezumanizat decat Vasile Ba-ciu, caci acesta, dupa ce a obtinut zestrea nevestei sale, se poarta bland cu ea, intelegand ca datorita ei a intrai in randul oamenilor avuti". Ion insa nici dupa ce obtine condamnabilului succes" nu vadeste vreo urma de remuscare, comportarea lui crttda fiind cauza directa a sinuciderii Anei.
Moartea copilului, pe care Ion il considerase pana atunci unica sansa de a-si pastra pamanturile, declanseaza doborarea psihica a a-cestuia, care, in cele din urma, va fi ucis de George Bulbuc.
Eugen Lovinescu vedea in Ion expresia instinctului de stapanire a pamantului, in slujba caruia pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie proce-duala si, cu deosebire, o vointa intensa".