Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Contributia literaturii, istoriografice la formarea limbii si literaturii romane. despre Istoria literaturii romane



Grigore Ureche - Letopisetul Tarii Moldovei - de cand s-au descalecat tara si de cursul anilor si de viata domnilor carea scrie de la Dragos Voda pana la Aron Voda (1359-1594).



a) Originalul cronicii nu s-a pastrat dar avem copii facute de Simion Dascalu, Misail Calugarul si Axinte Uricarul.

Grigore Ureche, a cunoscut o serie de izvoare interne: Cronica lui Stefan cel Mare, cronicele lui Macarie, Eftimie si Azarie, Cronica Poloniei a lui loachim Bielski, Letopisetul moldovenesc de Eustratie Logofatul, Cosmografia de Gerard Mercator, Cronograful lui Manasses. El utilizeaza termeni arhaici, din limbile slava, turca, greaca:- adet(tc.)-obicei, a astfuca-a ingropa, brudiu-tanar, crijeci-cruciati,, dabila-bir, ferinta-aparare, a haladui-a se salva, ocina-mosie, olacar-curier, tenchi-sfarsit, volnicie-libertate, predoslovie-introducere.



Grigore Ureche, alaturi de Miron Costin si Ion Neculce, intemeiaza genul epic din care a evoluat romanul istoric de mai tarziu. El reconstituie din informatii izolate, disparate, unitatea unei epoci intr-un stil personal. Povestirea lui Grigore Ureche nu este fictiune, ci un "gen de literatura de factura istorica, fiindca intentia lui este de a ne prezenta istoria, asa cum s-a desfasurat, o istorie evocata si nu una traita direct.

Cronica este o reconstructie careia i se da un sens global educativ-umanist, ceea ce inseamna creatie, intentii patriotice. Modelul narativ este organizat pe nuclee legate intre ele printivo viziune generala, moralizatoare. Cronica are aspectul unei povestiri de tip mozaicat, pentru ca eroii si evenimentele nu au continuitate. Eroii suiti caracterizati printr-o expresie: Rares "pastorul cel bun", Alexandru cel Bun are "darul de intelepciune". Petre Schiopul "domn de cinste", "o matca tara ac".






Cronica lui Grigore Ureche conserva universul mental al omului culturii romanesti din prima jumatate a secolului al XVII-lea si utilizeaza stilul narativ, care face primii pasi pentru a se desprinde de cel oral. El intemeiaza sub raportul limbii literare o traditie, care va fi continuata de Miron Costin, Ion Neculce si va fi valorificata apoi de Costache Negruzzi, iar mai tarziu de Mihail Sadoveanu.



Interpolarile lui Simion Dascalu, care introduce in textul cronicii o legenda sovina maghiara ca romanii sunt urmasii talharilor de la Ram dati in ajutor unui crai maghiar Laslo sau Laslau, nu are nici un temei. Nu a existat acest crai, iar la momentul venirii hunilor imperiul roman incetase sa mai existe de sase secole. Ea va fi dezbatuta de Miron Costin in "De neamul moldovenilor- si de Dimitrie Cantemir in "Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor".





Miron Costin - Letopisetul Tarii Moldovei - de la Aron Voda incoace, de unde este parasit de Ureche Vornicul din Tara de Gios, scos de Miron Costin, vornicul de Tara de Gios, in oras in Iasi, in anul de la ridicarea lumii 7183, eara de la nasterea Mantuitorului lumii lui Hristos 1675.



Limba cronicii lui Miron Costin are ca model limba vie a poporului, cu o constructie savanta a frazei, care arata influenta limbii latine, cu verbul la sfarsitul propozitiei, cu o logica a ideilor. Fraza este ampla si cu imagini plastice: "bii"uit4au gandul", "se. spniie gandul", "iaste inimii durere", "tara inlacrimata", "cumplite vremi", "om de poveste", foloseste cuvinte care azi au disparut din-limba: a amirosi-a simti, cumpana--primejdie, dqdeiala-hartuiala, a haladui- a scapa,

ima-mama, leato..an, a se legana-a sta la indoiala, lunecos-nesigur, fara nadejde pe neasteptate, a prepune a banui, a se prilej i-a se intampla, fenchi-sfarsit, valfa-fala, rapitor aprig. Introduce neologisme din limba latina: astronomie, cometa, canteliar, comisar, ghoiieral, senator, taramonie.



Miron Costin este mai intai un .scriitor si apoi un istoric, fiindca pagina textului-este elaborata ca stil si ideatic. El comenteaza prin maxime si cugetari viata din Moldova. Elogiaza cartea "ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului zabava, decat cetirul cartilor".



Cronica lui Miron Costin aduce un moment de inceput al artei narative in literatura noastra.



De neamul moldovenilor si din ce tara au esit stramosii lor este o scriere polemica in care combate "basna" lui Simion Dascalu si lamureste originile neamului. in predoslovenie el arata raspunderea celui care scrie: "Nici este saga a scrie ocara vecinica unui neam, ca scrisoarea este un lucru vecinicu. Cand ocarasc intr-o zi pre cineva, este greu a rabda; dara in veci? Eu voi da seama de ale mele, cate scriu."



Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei - de la Dabija Voda (1661) la Nicolae Mavrocordat (1743).



in Predoslovie el promite sa fie obiectiv, adevarul fagaduit fiind adevarul privirii sale asupra istoriei. Accentul cade,pe propriile informatii: "singur dintru a sa stiinta cat s-au tamplat de au fost in viata sa". De aceea legendele si informatiile nesigure le aduna in O sama ke cuvinte, fiindca doar cea referitoare la Dumbrava Rosie si cea cu aprodul Purice el considera ar putea fi reale.





Unele legende au un caracter ritualic ca legenda intemeierii manastirii Putna, unde locul alegerii se stabileste dupa un ritual arhaic. Altele sunt un fel de roman concentrat ca ascenskJnea lui Ghica Voda la tron sau aventurile lui Nicolae Milescu Spatarul. Acesta ajunge in Rusia sfetnic al tarului, este trimis cu o misiune la imparatul Chinei, de unde se intoarce cu multe lucruri rare. Este jefuit de boierii rusi si inchis. Este scos de Petru cel Mare si re,pus in drepturi. El ne lasa prima carte de calatorii din Europa: De la Moscova la Peking, dand stiri despre imparatia Chinei inainte de Marco Polo. Ion Neculce face un frumos portret mitropolitului Dosoftei dovedindu-se un scriitor autentic El intelege cu mintea si cu inima, pune pe cititori in situatia de a trai si ei cele povestite de dansul. Antonie Ruset este chinuit de turci dupa mazilire intr-un mod satanic: "L-auinchis turcii si l-au batut si l-au caznit cu fel de fel de cazne. Pah si tulpanuri subtiri il face de inghitie si apoi le tragea inapoi de-i scote matele pe gura".



Ion Neculce procedeaza ca un regizor preocupat de efectul pe care trebuie sa-1 produca scena infatisata. in legenda 37 Grigore Ghica isi reintalneste prietenul din copilarie devenit vizirul Chipriolul intr-o scena definitorie pentru trasaturile de caracter ale eroilor. El stie sa surprinda si scene de psihologie colectiva ca in lupta de la Varadia: "si-asa s-au facut un hramat si o spaima in turci, de treceau om peste om, cat s-au rumtu si podul".

Stilul lui Ion Neculce se caracterizeaza prin expresivitate: "s-au curatit de grija", "tatarii sunt lupi", "i s-aprinsa inema de voie re", "i-au fost lovit mania lui ," "cu piele de iepure la spate", "cum ar arde un stuhu mare"; "cum ar sta padurea", "ca lupul cu oaia", "pere turci ca frundza".

El utilizeaza maxime si proverbe luate din Sfanta Scriptura: "Ruga smerita nouri in cer patrunde , "Rabdand am asteptat pe Domnul", "Taina impaiatului sa o acoperi", "Ce gandeste omul nu da Domnul".



Cele mai expresive fragmente sunt acelea in care se simte primejdia, fiorul mortii, situatie caracteristica pentru Moldova acelor timpuri: "lui Duca Voda boierii stau sa-i manance capul", "a plati cu capul", vornicul Lupu s-a dus "cu capul a mana" in cortul vizirului, imparatul "i-a iertat de cap", boierii pribegi se duc sa-si "prinza capetele printr-alte tari".

Ion Neculce reprezinta matricea populara originala a povestirii romanesti, care devine model pentru literatura culta, reprezentata de Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creanga.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2021 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.