Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Ion VARTIC - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 4 oct. 1944, Sibiu.

Critic si eseist.

Fiul lui Petru Vartic, inginer-constructor, si al Victoriei (n. Timariu).

Absolvent al Liceului "Emil Racovita" din Cluj (1962), licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj (1967). Asistent, apoi lector la aceeasi facultate (din 1967). Debuteaza in Tribuna (1968) cu un eseu despre teatrul lui Radu Stanca. Redactor-sef adjunct la rev. Echinox (1972-1982), perioada in care debuteaza editorial cu Spectacol interior (1977), urmat de voi. Radu Stanca. Poezie si teatru (1978) si Modelul si oglinda (1982). Dr. in litere (1988) cu o teza fructificata in Ibsen si "teatrul inzivibit" (1995). Prof. de literatura comparata (din 1991) si sef al Catedrei de teatru (din 1992) la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a fost subsecretar de Stat la Ministerul Culturii (1990-1992). Coautor la Dictionarul Scriitorilor Romani (I, 1995; II, 1998), prefateaza si ingrijeste ed. din I.L. Caragiale, Emil Cioran, Dominic Stanca, N. Steinhardt, I. Negoitescu, Mateiu Caragiale, Adolfo Bioy Casares, M. Bulgakov etc. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut (1977), Premiul "G. Calinescu" (1982), Premiul Sectiei romane a Asoc. Internationale a criticilor de teatru (1995). Eseist de formatie filosofica, comparatist si teatrolog remarcabil, VARTIC este reprezentativ pentru scoala critica clujeana, formata in ambianta fertila a Echinoxului din primul sau deceniu de existenta.

Critica lui V., saturata de cultura, este gracila prin caracterul sau eseistic si rezistenta prin demersul de factura comparatista. Preferinta pentru teatru si aplecarea spre scriitura indelung elaborata leaga, deocamdata, volumele construite de principiul inscenarii dramatice. Ca "teatrul este o trecere de la starea de spectator catre cea de actor, si invers" o demonstreaza din plin Spectacol inferior (1977), unde "o viziune panteatrala" (Gh. Grigurcu) este decelabila nu numai in teatralitatea ce impregneaza lumea prozei (Luciditate si himera la Marcel Proust) sau in proliferarea mastii ca motiv al identitatilor diferite, ci si in manierismul structural al unei bune parti din literatura acestui secol. Radiografia comportamentului manierist ii permite lui VARTIC sa extraga tipologia lui dandy autohton: Mateiu Caragiale cu "gesturi simbolice ale unei aristo-cratizari spirituale", Vasile Parvan fascinant prin "teribila dorinta de imortalitate, doar prin transferul in modalitatea teatrala", Constant Tonegaru ("un Peer Gynt al poeziei") sau Ion Minulescu" class="navg">Ion Minulescu - "expresie a instabilitatii erotice si a instinctului teatral ostentativ" - sunt tot atatea ilustrari ce-1 reediteaza pe anticul Alcibiade (Alcibiade, subtitlul precursor). Finetea analizei si eleganta expresiei critice particularizeaza eseistica lui VARTIC si atunci cand e focalizata asupra unui singur obiect. Astfel, in Radu Stanca, poezie si teatru (1978) autorul demonteaza cu aceeasi rabdare de artizan barochismul liricii lui Stanca, "lamentatia patetica a mastilor", tendinta manieristica sau teatralitatea structurala a acestui Hidalg al poeziei". Si aici examenul este tipologic, dar cu specificarea pro domo sua ca, "datorita criticului, iar, in particular, comparatistului care, asemeni chimistului din goetheenele Afinitati elective e un fel de Ťartist al imbinariiť, operele, descojite de belferesti considerente istorice, se cauta si se intalnesc intr-o viata paralela, care le da o forma comuna noua, neasteptata si paradoxala". Un asemenea "artist al imbinarii" este VARTIC si in Modelul si oglinda (1982), cu deschidere tipologica si comparativa mai larga, structurat pe trei sectiuni: Vieti paralele, Marqueziana si, titlu reluat, Spectacol interior. La unitatea de ton si de preocupare teatrologica (Mihail Sorbul, Al. Kiritescu, G. Ciprian sau Horia Lovinescu) se adauga acum studiile de referinta despre I. L. Caragiale. Paginile despre Inspectiune (Domnul profesor Belikov si nenea Anghelache) sau Doua loturi (Despre ironie sau despre " viceversa ") sunt reprezentative pentru argumentarea raportului complex, facut din unghi psihocritic, dintre "modelul" posibil si "oglinda" propusa. La aceste sondaje surprinzatoare prin demersul hermeneutic se adauga solidul studiu, elaborat din perspectiva heideggeriana, l.L. Caragiale si schitele sale exemplare ce deschide editia Tema si variatiuni (1988). Analogiile si apropierile seducatoare, ca acelea dintre Emil Codrescu si complexul Nabokov, acumularile de ipoteze urmarite apoi detectivistic reconsiderarea probelor existente "la dosarul" cutarui personaj si inlocuirea lor cu altele, posibile si acestea, in sfarsit, revenirea la unele valori (Radu Stanca, Fr. Kafka s.a.) plaseaza Modelul si oglinda intr-o legatura de continuitate cu volumul de debut, la fel cum randurile de aici consacrate lui Ibsen, contemporanul nostru anunta "preludiile la o teorie a dramei" din Ibsen si "teatrul invizibil" (1995). "Reper absolut" pentru multi scriitori din veacul XX si corelat "nu numai cu dramaturgia postibseniana, ci si cu teatrul epic brechtian si cu teatrul absurdului", Ibsen ii permite lui VARTIC sa reconsidere speciile genului - tragedia, comedia, drama - din unghiul unei unice perspective, aceea a hegelienei "miscari a recunoasterii". Alt "spectacol interior", cartea despre Ibsen e in acelasi timp o remarcabila contributie la estetica teatrului modem, in al carui spatiu privilegiat eseistul si criticul VARTIC ne conduce cu aplicatie si dezinvoltura.



OPERA

Spectacol interior, Cluj, 1977; Radu Stanca. Poezie si teatru, Bucuresti, 1978; Modelul si oglinda, Bucuresti, 1982; Ibsen si "teatrul invizibil", Bucuresti, 1995.

REFERINTE CRITICE

M. Zaciu, Alte lecturi si alte zile, 1978; L. Ulici, in Romania literara, nr. 1, 1978; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 5, 1978; Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 49, 1978; G. Ionescu, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1978; L. Petrescu, in Steaua, nr. 5, 1979; D. C. Mihailescu, in Tribuna, nr. 24, 1980; D. Culcer, Serii si grupuri, 1981; Gh. Grigurcu, Critici romani de azi, 1981; VARTIC Popovici, in Orizont, nr. 45, 1982;


Gh. Grigurcu, intre critici, 1983; VARTIC Cristea, Modestie si orgoliu, 1984; N. Manea, Pe contur, 1984; Cristian Moraru, in Transilvania, nr. 2, 1985; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 21, 1988; D. C. Mihailescu, in Romania literara, nr. 8, 1988; L. Ciocarlie, in Orizont, nr. 49, 1988; Al. George, La sfarsitul lecturii, IV, 1993; I. Negoitescu, Scriitori contemporani, 1994; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 42, 1994; L. Ulici, Literatura romana contemporana, I, 1995; R. G. Teposu, in Cuvantul, nr. 7, 1995; D. C. Mihailescu in LA.I., nr. 28, 1995; M. Ghitulescu, in Literatorul, nr. 37, 1995; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 38, 1995.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Ion VARTIC

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ion VARTIC




Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Critica literara

Oul lui Cioran


Oul lui Cioran