Repere si sugestii, studiul textului
Despre arta literara a lui Costache Negruzzi in "Alexandru Laspusneanul", Tudor Vianu scrie: "Negruzzi pune oamenii sa vorbeasca si sa se miste, povesteste unele evenimente, descrie cateva tablouri(). Printre toate aceste mijloace, scena dramatica, dialogata, domina ansamblul compozitiei". Asadar: modurile de expunere folosite de autor sunt, deopotriva, povestirea, descrierea si dialogul, numai ca autorul nu se manifesta direct, este "impersonal" si aceasta este marca realismului (v."Arta prozatorilor romani", Bucuresti, 1977). Dupa alti comentatori, pentru ca
Alexandru Lapusneanul, protagonistul operei, este "un personaj exceptionalul situatii exceptionale", se poate vorbi de structuri romantice.
Lui Negruzzi i se recunoaste in mod unanim intemeierea nuvelei istorice. "Aceeasi scriere, perpetuata in manualele scolare, asigura lui Negruzzi clasicitatea", afirma Serban Cioculescu in "Istoria literaturii romane moderne", 1944, semnata de Serban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu.
Eugen Lovinescu i-a consacrat celui ce a scris "Aprodul purice" monografia "C.Negruzzi", (1921), vazand in el un reprezentant al literaturii romanesti inspirate din cronici si din literatura populara": Opera lui Negruzzi e "o literatura sociabila Ea are una dintre insusirile cele mai rare: simplicitatea cordiala".
GRILA PENTRU REALIZAREA COMENTARIULUI LITERAR
- curente literare: realism cu elemente romantice; genul epic; specia - nuvela istorita; obs. - capodopera a genului, nici pana azi intrecuta;
- compozitia de un perfect echilibru: patru tablouri, fiecare avand un moto: 1. "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu"; 2. "Ai sa dai sama, Doamna!" 3. "Capul lui Motoc vrem"; 4. "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu";
- conflictul: lupta dintre domnitor si sfetnici, curteni, inaltii boieri, cler; un aliat: Motoc ucis de catre "norodul burzuluit".
Nicolae Iorga, referindu-se la scena uciderii celor 47 de boieri: "Viata de zbucium, de patima sangroasa, de tragedie violenta a celui mai expresiv dintre urmasii lui Petru Rares " ("Istoria literaturii romanesti" 1909, vol.II).
Personajele principale:
Alexandru Lapusneanul - personaj complex sau contradictoriu si imprevizibil, bizar, dar si viclean, diplomat, dar si crud, violent, cu simt al duplicitatii, dar si cu gustul crimei, abil si razbunator. Sfarseste otravit de doi boieri, Spancioc si Stroici, care inteleg ca este singura cale de a scapa tara de tiranie, avand complicitatea sotiei Domnitorului, Doamna Ruxanda.
Vornicul Motoc: las, lacom, intrigant, "vanzator", adica tradator; "ticait", cade prada furiei poporului in urma unei miscari populare in care multimea ii cere capul: "Toate glasurile se facura un singur glas, si acest glas striga: "Capul lui Motoc vrem". Va urma replica celebra a lui Lapusneanu: "Prosti dar multi".
Personajul colectiv - pentru prima oara isi va face loc in literatura cu aceasta nuvela istorica: este multimea care cere "sa micsureze dajdiile", adica obligatiile banesti.
"Izvor" (genezA): cronica lui
Grigore Ureche.
Stil-obiectiv, marcat de arhaisme, dar si de neologisme, limbaj fluid; sintaxa apropiata de cea moderna; un clasic al stilului caracterizat prin eleganta, echilibru.