a) Nuvela Moara cu-noroc este realista fiindca tema o formeaza penetrarea relatiilor de productie capitaliste in viata satelor si oraselor din Transilvania in a doua jumatate a secolului al XlX-lea.
Ideea este ca banii, adica patima avaritiei este radacina raului in lume, deci o idee realista intr-o perspectiva clasicista moralizatoare.
Subiectul este urmarirea procesului de acumulare primitiva a capitalului prin comert. Eroul principal, Ghita, este cizmar intr-un sat ardelean si viseaza sa aiba un atelier cu zece-douasprezece calfe, adica un viitor nucleu de intreprindere capitalista. De, aceea el ia in arenda hanul de la
Moara cu noroc, ca sa-si adune banii, cu care sa deschida atelierul de cizmarie. Ghita este un arivist rural, care vrea sa parvina in randurile burgheziei. El incepe sa stranga capitalul dar procesul este stingherit de Liea Samadaul, conducatorul porcarilor din zona, personaj primejdios, carc-si intinde influenta asupra padurilor de langa Ineu, unde pasc turmele de porci. Lica il sileste pe Ghita sa colaboreze cu el, fiindca altfel il prada sau il omoara, asa cum a si incercat sa faca intr-o duminica, cand nu era lume la han. Ghita ii va da informatii despre miscarea turmelor de porci, ii va schimba banii furati, ii da martorii care sa-1 acopere in fata justitiei.
Conflictul dintre Ghita si Lica Samadaul are ca punct de geneza banii, dar si tie Ana, sotia lui Ghita. Cand Lica vine la han cu un chimir plin de bani furati, deci cu dovada care sa-l duca la streang, Ghita pleaca sa-l aduca pe jandarmul Pintea. Lica va profita de situatie si o va seduce pe Ana. intors, Ghita o ucide pe Ana, iar Lica Samadaul si oamenii lui il vor ucide pe Ghita, apoi vor da foc hanului. Pintea va incerca sa-l aresteze pe Lica, care va prefera sa se sinucida, decat sa fie dat pe mana justitiei. Moartea eroilor si incendierea hanului coincide cu o furtuna, ceea ce sugereaza concordanta dintre viata oamenildr si a naturii. Momentul e in noaptea de Pasti, de aceea soacra lui Ghita cu copii este plecata la inviere si, cand se intoarce, crede ca hanul a fost incendiat de un trasnet. in mod semnificativ, eroii sunt parca judecati si condamnati la momentul invierii, cand cei buni sunt in biserica, iar cei rai fac cele rele, ca sa se osandeasca. Finalul este moralizator, deci clasicist.
b) Ghita reprezinta procesul de distrugere a sufletului prin patima avaritiei, care il transforma treptat dintr-un om cinstit intr-un ucigas. Rolul modelarii malefice ii revine lui Lica Samadaul, de aceea Ghita ii spune: Tu nu esti om Lica, ci diavol!", iar Lica recunoaste: Tu esti om cinstit Ghita si am facut din tine om vinovat". Este de fapt drama lui Faust, eroul lui Goethe, care este ispitit de Mefistofel spre a-si insusi conceptul de carpe diem" - traieste clipa - sau clipa stai esti atat de frumoasa". inseamna biruinta duhului lumesc asupra Duhului Sfant din sufletul omului. in esenta refuzul Demiurgului de a-i da lui Hyperion posibilitatea sa traiasca pe conceptul de carpe diem", adica o ora de iubire", are si acest aspect. Sfatul soacrei lui Ghita este moralizator si are valoare religioasa. Valoarea moralizatoare este continuta in indemnul de a nu cadea in patima avaritiei: Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit". Daca Ghita ar fi trait viata lui saraca de om cinstit, ar fi avut parte de linistea sufletului, care stie ca se mantuieste. Valoarea religioasa o gasim in cuvintele, pe care batrana nu intamplator le repeta: Gand bun sa ne dea Dumnezeu!", fiindca gandul cel bun vine de la inger, iar ispita gandului rau de la demon si are la inceput forma sugerata a dictonului timpul este bani": Atunci sa nu mai pierdem vorba degeaba: ma duc sa vorbesc cu atandasul".
La inceput Ghita-face aceasta optiune din dragoste pentru familie: Din dragoste pentru dansa si pentru copii venise la Moara cu noroc". El constata ca pe masura ce averea sa creste, se instraineaza de Ana si ar vrea sa retraia.sca bucuria pe care o simtea odinioara, cand privea la dansa", fiindca inima ii era plina de amaraciune". Treptat aceasta iubire, care-i lumina sufletul, este inlocuita de o ura impotriva dusmanului sau Lica, care se amesteca cu obraznicie in viata lui. Aceasta ura ii intuneca mintea mai ales, dupa ce este dus si anchetat de comisar, fiindca a fost pradat arendasul. De aceea cat este arestat el, se gandeste sa se razbune: Te crezi tu mai rau decat mine!?,Sa vedem! Te duc la spanzuratoare chiar dac-ar trebui sa merg si eu de hat cu tine". Destinul lui Ghita este tragic. El va plati scump neascultarea cuvintelor soacrei dar mai ales ca traieste fara Dumnezeu. De aceea duminica el si Ana stau la han, in timp ce soacra pleaca la biserica. Pedeapsa vine in mod semnificativ de Pasti. Lica profaneaza o biserica introducand calul, ca sa-l apevre de furtuna, de aceea va fi pedepsit cu moartea in pacate, cu iadul. Pintea impinge cadavrul lui Lica, care s-a sinucis, in t apa. Osanda si-a dat-o singur., Sinucigasii, hulitorii, talharii, ateii se duc in fundul iadului, in Gheena.
Consecintele vietii fara Dumnezeu sunt dezastruoase. Ghita si Ana vor muri, hanul va fi incendiat, Lica si ai lui vor fi pedepsiti, copiii vor ramane orfani, ca o implinire a unui verset din Psaltire: si urma lui de pe pamant o va sterge".
Ana stau la han, in timp ce soacra pleaca la biserica. Pedeapsa vine in mod semnificativ de Pasti. Lica profaneaza o biserica introducand calul, ca sa-l apevre de furtuna, de aceea va fi pedepsit cu moartea in pacate, cu iadul. Pintea impinge cadavrul lui Lica, care s-a sinucis, in t apa. Osanda si-a dat-o singur., Sinucigasii, hulitorii, talharii, ateii se duc in fundul iadului, in Gheena.
Consecintele vietii fara Dumnezeu sunt dezastruoase. Ghita si Ana vor muri, hanul va fi incendiat, Lica si ai lui vor fi pedepsiti, copiii vor ramane orfani, ca o implinire a unui verset din Psaltire: si urma lui de pe pamant o va sterge".
c) Moara ca noroc reflecta sinteza estetica realizata de loan Slavici. Eroii sunt tipici, adica realisti, fiindca reprezinta categorii sociale, dar au si o dimensiune general umana. Avaritia dislocuieste treptat. in sufletu.1 lui Ghita paternitatea, iubirea familiei, cinstea, curatenia, virtutile morale.
Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala a Transilvaniei de la sfarsitul sec. al XlX-lea, dar nuvela incepe cu o motala si se incheie cu o morala. in mod subtil se sugereaza doua grupuri socio-umane.
Unul polarizat pe valorile morale, ca soacra lui Ghita, copiii, Pintea, comisarul, si un grup polarizat in jurul lui Lica, la care adera Ghita si Ana. Dimensiunea romantica consta in iubirea lui Ghita fata de Ana si copii, in confruntarea dintre bine si rau, izolarea si confruntarea cu banditii lui Lica, intamplarile nocturne de la han, contrastul, ura, patimile, care-i dezechilibreaza pe eroi. Chiar furtuna care insoteste evenimentele tragice de la han, sugereaza parca mania lui Dumnezeu, participarea, naturii la destinul oamenjlor sau motivul comuniunii dintre om si natura. Blasfemia si profanarea facute de Lica, care-si introduce calul in biserica sunt tot ro/nantice. Lica n-are nimic sfant, este omul satanizat. Pedeapsa vine Ia momentul arhetipal, la locul arhetipal, sugerat de cele cinci cruci, care vor deveni cei cinci morti: Ghita, Ana, Lica, doamna cu copilul. Finalul sugereaza justitia divina.
Linia realismului de factura clasicista, pe care o reprezinta in literatura loan Slavici, este bine conturata, ca si linia realismului poporal, pe care a sustinut-o la Tribuna din Sibiu.