Construit pe o imagine a luncii din Mircesti, pastelul
Malul Siretului poate 11 interpretat si ca o meditatie pe tema panta rhei. De aceea tema poate fi formulata in doua feluri, fie ca panta rhei deci clasica ("Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se pierde"), fie ca exaltarea frumusetilor naturii patriei cu scopul de a cultiva dragostea fata de tara deci romantica.
Pastelul ne reda deci un tablou de natura construit cu variate mijloace de stil. Astfel raul este comparat cu un balaur ("Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur / Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur") ceea ce imbina metafora "solzii de aur" cu metonimia "in raza diminetii", si comparatia "ca un balaur".
Sunt sugerate subtile personificari ca: "adoarme la bulboace", "Cand o salcie pletoasa lin pe balta se coboarar, pentru ca motivul comuniunii dintre om si natura, preluat de poet din literatura pbpulara, este mereu prezent in gandirea autorului. II gasim sugerat si in finalul poeziei: " . o soparla de smarald / Cata tinta, lung la mine, parasind nisipul cald". Imaginea creata de metafora "soparla de smarald", care contine si o aliteratie, asociaza imaginea de balaur a raului cu "solzii de aur", sugerand parca rolul de "mater genitrix" al naturii, din care izvoraste viata: "Lunca-n giuru-mi clocoteste".
Meditatia pe tema pantarhei este exprimata prin paralela dintre gandul poetului care curge ca si raul: "Si gandirea mea furata se tot duce-ncetla vale / Cu cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale".
Ideea este continuta in intreaga miscare a elementelor naturii. Astfel aburii "plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica", ratele "se abat din zborul lor", mersul serpuit al soparlei sugereaza ca si raul curgerea. Ca o subtila corespondenta dintre om si natura, pe baza motivului comuniunii, ce caracterizeaza specificul national, soparla il priveste tinta.