"Dar de-ale vietii valuri, de al furtunii pas Abia conture triste si umbre-au mai ramas, in van mai caut lumea-mi in obositul creier, Caci ragusit, tomnatec, vrajeste trist un greier; Pe inima-mi pustie zadarnic mana-mi tin, Ea bate ca si cariul incet intr-un sicriu. Si cand gandesc la viata-mi, imi pare ca ea cura incet, repovestita de o straina gura, Ca si cand n-ar fi viata-mi, ca si cand n-as fi fost. Cine-i acel ce-mi spune povestea, pe de rost De-mi tin la el urechea-si rad de cate-ascult Ca de dureri straine? Parc-am murit demult.
intelegerea textului
■ Publicata in revista ieseana "Convorbiri literare", la 1 septembrie 1876, "Melancolie" aduce o nota aparte intre creatiile lirice date la iveala in acelasi an, precum: "Craiasa din povesti", "Lacul", "Dorinta", "Calin - file din poveste". Pe unele dintre ele le-ati studiat in gimnaziu, iar pe altele in liceu; stabiliti cateva diferente notabile de tematica, atmosfera lirica, structura prozodica intre acestea si fragmentul poematic citat.
■ Ampla interogatie retorica ("Cine-i acel?") dezvaluie un dureros proces launtric resimtit cu intensitate de autor: scindarea eului liric intre doua instante; identificati-le si mai ales incercati sa intelegeti cine ar putea fi glasul misterios care ii deapana poetului "povestea" vietii, ca si cum altcineva ar fi trait-o in locul sau.
■ Pesimist prin temperament, deziluziile traite si optiunea cultural-filosofica (budism, idealismul kantian sau contemplatia ataraxica postulata de A. SchopenhaueR), Eminescu deplange instrainarea de propria viata: prin ce imagini artistice (de exemplu: existenta sa zbuciumata este asociata "valurilor" marii pe timp de "furtuna"), isi exprima autorul dezgustul si indiferenta manifestate fata de conditia ingrata in care i-a fost sortit sa vietuiasca?
■ Identificati epitetele (atat pe cele ale substantivelor, cat si pe cele ale verbelor, explican-du-le intelesurile circumscrise ariei semantice specifice elegiei; observati reluarea epitetelor "trist", "incet" si "straina", responsabile de atmosfera melancolic-dezolanta a poemului.
■ in versurile selectate exista doua comparatii menite sa sugereze ideea mortii apropiate si pe cea a suferintei care 1-a insotit pe scriitor de-a lungul chinuitei sale pribegii prin lume; identificati-le si corelati sensurile lor cu cele ale epitetelor deja analizate.
■ Stabiliti inversiunile si dislocarile sintactice din textul liric, apreciind efectele acestora in plan expresiv, dupa modelul: "Caci ragusit, tomnatec, vrajeste trist un greier"; cele trei epitete ale verbului metaforic "vrajeste" il incadreaza semnificativ, accentul cazand pe cel dintai si pe ultimul, ambele sugerand cantecul in surdina si melancolic al "greierului"; totodata, subiectul este asezat la sfarsitul versului, pentru ca atentia cititorului sa se fixeze asupra epitetelor adverbiale si asupra metaforei verbale de la mijlocul propozitiei circumstantiale cauzale.
Concepte operationale aplicate
■ Poemul scris la numai 26 de ani, care debuteaza cu un tablou nocturn luminat palid de "regina noptii moarta" (lunA) si care se incheie cu triste reflectii asupra vietii si a mortii deja presimtite, imbina doua specii romantice: elegia si meditatia; identificati motive elegiace si cugetari in forme lirice prezente in versurile selectate din finalul "Melancoliei".
Limba si comunicare
■ Majoritatea verbelor sunt utilizate la prezentul gnomic, cu exceptia a doua forme de indicativ trecut perfect compus: "au ramas" si "am murit"; explicati folosirea lor in contextul versurilor din care fac parte.
■ Alte doua exceptii verbale apartin unor propozitii circumstantiale modale comparati-ve-conditionale; care sunt predicatele lor si la ce mod sunt conjugate verbele prin care sunt exprimate, in functie de comparatia (reala sau ipoteticA) realizata?
■ Motivati frecventa dativelor posesive ("lumea-mi", "inima-mi", "viata-mi") din fragmentul poematic.
■ Observati si exemplificati numeroasele adverbe si locutiuni adverbiale in textul liric, dar mai ales pe cele care subliniaza ideea inutilitatii zbuciumului vital: "in van", "zadarnic".
■ in ce categorie lexicala asezati termenii: "conture", "tomnatec", "cura" [curge]? Care este motivatia stilistico-prozodica a intrebuintarii lor?
Eseu structurat de tip paralela
Comparati modalitatile diverse de realizare lirica a speciilor care apartin sferei poeziei reflexive (meditatia, elegia funerara, epistola versificata, creatia gnomicA) din opera lui Mihai Eminescu.
■ Revedeti definitiile si caracteristicile fiecarei specii lirice mentionate in parte.
■ Exemplificati cu poezii studiate sau cunoscute de voi din lectura suplimentara.
■ Stabiliti puncte de convergenta sau chiar interferente intre speciile lirice mentionate si justificati imbinarea lor de catre marele poet.
■ Faceti conexiuni intre formatia intelectual-filosofica a lui Eminescu, natura sa profund meditativa si preferinta vadita pentru lirica conceptuala.
