tatal sau a fost Neculce Vistiernicul, mort de timpuriu, originar din partile Iasilor;
inrudit (prin mama si apoi prin sotiE) cu mari familii boieresti si domnitoare
- cu stolnicul Constantin Cantacuzino si cu Dimitrie Cantemir;
a ocupat, rand pe rand, diferite functii, a obtinut, ierarhic, titluri de boierie, a inceput ca postelnic si a urcat pana la titlul de mare vornic al Tarii de Sus (titlu omolog cu cel al lui
Grigore UrechE); intre inaltii dregatori apropiati lui Dimitrie Cantemir; a participat la batalia de la Stanilesti (1711) si, dupa infringere, a fost silit sa se exileze; s-a intors din Polonia in 1720;
din 1733 lucreaza cronica ce continua pe cea a lui Miron Costin, cu titlul "Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat";
"Letopisetul" propriu-zis este precedat de o culegere de legende si mici povestiri, in numar de patruzeci si doua ("O sama de cuvinte"). Unele sunt inspirate din carti, altele provin din surse orale;
De retinut, ca descrie cu multa atentie si admiratie personalitatea a trei domnitori: Stefan cel Mare, Petru Rares si Dimitrie Cantemir.
Arta literara - schita -
un mare povestitor in stil popular; oralitate plina de culoare si de dinamism; a cunoscut, din experienta proprie, o mare parte din evenimentele evocate: schimbarea domnitorilor, relatiile dintre dregatori si cele cu reprezentantii statelor vecine, prezenta armatelor straine si multe altele;
proverbe, locutiuni populare; "pilde";
opera de memorialist; limbaj arhaic de mare farmec;
intre intemeietorii artei: narative, descriptive, portretistice (exemplul clasic
- portretul spatarului Nicolae MilescU);
din opera lui NeculceA» s-au inspirat Bolintineanu (Legende sau basme nationale, 1852) si Alecsandri;
se considera a fi predecesorul lui Creanga pentru marele sau talent de povestitor.
Conchizand: Operele cronicarilor molodveni sunt expresie a marelui curent umanist si a spiritului teologal si nobiliar romanesc.
