Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Nuvela in vreme de razboi de Ion Luca CARAGIALE



Ion Luca CARAGIALE In vreme de razboi




Nuvela in vreme de razboi este realista. Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. Eroul principal, jupan Stavrache, este hangiu in Podeni.



El are un frate Iancu care este preot st aduna in scurt timp o avere importanta: doua sfori de mosie, un han, o pereche de case, vite, bani. De aceea este atacat de o banda de raufacatori. Autorul ramane si in proza un dramaturg, care a aflat tehnica rasturnarii situatiilor sau cum spune Lefter Popescu din Doua loturi "viec-versa". De aceea aflam.ca atunci cand banda este prinsa, fratele sau, implicat alaturi de ei, vine la han si, inspaimantat de consecinte, cere ajutorul fra .elui sau. ingrozit, jupan Stavrache la inceput nu stie ce sa faca, sa-l ajute sau sa-1 alunge. Sosirea unui grup de voluntari, care plecau sa lupte in Razboiul de Independenta il ajuta sa-1 scape pe fratele sau. % tunde, il rade si-l prezinta voluntarilor, care-I iau cu ei pe Iancu Georgescu. Plecat pe front Iancu se distinge in luptele de la Plevna, este decorat, inaintat in grad si devine ofiter. Jupan Stavrache primeste o scrisoare de la fratele sau, din care afla de izbanzile lui dar nu se bucura. Moartea mamei sale il facuse unicul mostenitor, prin efectul legii, al intregii averi a fratelui sau. intoarcerea fratelui ar fi insemnat pentru el pierderea averii. Avaritia il roade si de aceea, cand primeste o scrisoare, care-l instiinteaza de moartea fratelui, face demersurile legale pentru a intra in posesia averii. Timp de cinci ani el nu mai afla nimic de fratele sau, apoi are doua cosmaruri, in primul, fratele sau vine la han ca ocnas evadat, il tranteste la pamant si-i striga: "Gandeai c-am murit, neica ?". Jupan Stavrache il alunga dar ramane zdruncinat. Plateste slujbe la biserica pentru odihna sufletului fratelui, pe care il crede mort. Al doilea cosmar il aduce la han pe fratele sau ca ofiter, cu un detasament de ostasi. Jupan Stavrache cauta sa .fuga dar acesta trece prin usi si-l intreaba: "Credeai c-am murit, neica?", Fratele Iancu vine in mod real pe-o vreme de viscol si-l surprinde pe jupan Stavrache. Cand duce de mancare celor doi straini sositi la han, el descopera ca unul dintre cei doi musafiri este fratele sau, care-i pune: "Credeai c-am murit, neica ?".





Jupan Stavrache crede ca este un cosmar, de aceea se culca, fiindca i se pare ca viseaza. Scriitorul realizeaza concordanta intre viscolul de-afara si viscolul din mintea hangiului.



Iancu ofiterul ii explica necazul care-l adace. A cheltuit din banii regimentului si-i cere fratelui sau jupan Stavrache sa-i dea banii, fiindca i-a ramas de la el o avere importanta. Jupan Stavrache este cuprins de o criza de furie. Zdrobeste o masa ca sa se convinga, ca ceea ce vede este real si nu cosmar. Cie doi il prind si-l leaga.



Finalul este, trist si exprima mesajul. Banii, avaritia, dezumanizeaza. Drumul celor doi frati este un esec. Pentru a-l lasa pe cititor sa mediteze, el nu construieste deznodamantul. Etapele procesului de alienare sunt sumar tratate, cu o motivatie exterioara si de aceea nuvela nu convinge.



b) Analiza psihologica este un procedeu al esteticii realiste si formeaza problema principala, pe care o pune in discutie nuvela in vreme de razboi.



La sfarsitul secolului al. XlX-lea analist psihologica era un procedeu modern si putin utiliza! in proza romaneasca. Creatia sau tipizarea erau sistemul curent prin care scriitorul a realizat comediile si o parte din proza sa. Ion Luca Caragiale experimenteaza procedeul analizei psih6logice in mai multe nuvele. Astfel in O faclie de Pasii avem tot un hangiu clin Podeni, Leiba Zibal, un evreu, care se teme de amenintarea lui (Jheorghe, un argat, pe care l-a concediat de la han. Spaima ii da un comportament anormal. Leiba Zibal traieste, ea si jupan Stavrache, un cosmar. El se vede la lasi, unde a deschis o pravalie, asa cum intentiona. Un talhar este prins, adus in fata pravalici, uncie este eliberat. Acesta ii ucide nevasta si copilul. Trezit brusc de un client, fiindca sosise diligenta, Leiba Zibal afla ca trasura postei a intarziat, fiindca hangiul evreu din satul vecin a fost pradat si ucis cu toata familia. Hotii furasera si caii de posta. Aceste elemente aduc o acumulare a tensiunii interioare a eroului.

In noaptea de Pasti, Leiba Zibal se hotaraste sa vegheze, fiindca asa suna amenintarea lui Gheorghe. El isi trimite nevasta la culcare si sta la panda in spatele usii hanului. El aude pasi si gi isuri in fata portii Jianului si intelege ca era Gheorghe, care cu alti tovarasi dadeau tarcVoale hanului. Mai tarziu ei se reintorc, ea sa taie o bucata din usa hanului, pe unde sa bage mana si sa deschida. Leiba Zibal priveste cum ferastraul face o nisa si are o idee. Pregateste un lat si, cand Gheorghe baga mana ca sa deschida poarta ii prinde mana, i-o leaga. Apoi i-o arde cu o lumanare, ca o implinire a legii talionului. Cand oamenii ies de la inviere si sotia lui se trezeste, mana lui Gheorghe era arsa.

Analiza este aici mai subtila, mai nuantata, mai verosimila. Leiba Zibal nu innebunesle ei se considera crestin, fiindca a aprins o lumanare in noaptea de Pasti. Gandirea lui este in esenta eronaia, fiindca in crestinism totul este construit pe Legea Iubirii, pe cand el aplica legea talionului.

In nuvela in vreme de razboi alienarea lui jupan Stavrache nu este convingatoare, fiindca este redaUt cu un stil lapidar de proces-verbal, in timp ce analiza cere o urmarire atenta a meandrclor gandirii eroujui. Cele doua cosmaruri nu sunt suficiente pentru a justifica alienarea lui jupan Stavrache.



In nuvela Doua loturi dom.iul Lefter Pop-.scu traieste dramatic vestea pierderii : celor doua bilete de loterie, care, dupa cum ii spune capitanul Pandele, au iesit castigatoare. El nu verifica numerele, cand gaseste biletele, ci isi da demisia, din postul ele functionar la un iniiv ster, crezand ca va trai ca rentier. La banca afla ca biletele erau necastigatoare. El face o criza ele nervi. Autorul discret foloseste suspense-ul in final, lasandu-l pe cititor sa der, o Solutie. El solicita reactia cititorului ca efect al analizei.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.