Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Pacala de Ion CREANGA (Povestire)

 

Un negustor, umbland prin mai multe sate si orase, ca sa cumpere grau, papusoi si altele, intr-o zi ajunse la un pod si cand era sa treaca vazu un om care se odihnea acolo: acesta era Pacala. Negustorul, voind sa afle ceva de la el, ca oricare negustor, se apropie de dansul si-l intreba:

- De unde esti, mai crestine?

- Ia din sat de la noi, raspunse Pacala.

- Din care sat de la voi?

- Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, aratand negustorului cu mana spre un deal.

- Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l stiu.




- Ei! cum sa nu-l stii; e satul nostru, si eu de acolo vin.

- Nu asa, mai prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui mosie este si cum ii botezat?

- Doamne! da' nu stii ca mosiile sunt boieresti si asta-i a cuconului nostru, ce sede la Bucuresti? Iar satu-l boteaza popa intr-o caldarusa cu apa, cum ii scrie lui in carti.

Negustorul, privindu-l lung, zise in sine: Ma! aista-i chiar Pacala.

- Dar cum te cheama pe tine?

- Iaca! ce ma-ntreaba. Ma cheama ca pe oricare: vinancoace, ori vin aici!

Negustorul incepu a-si face cruce ca de naiba si iar il intreba:

- Dar cu chemarea impreuna cum te mai striga?

- Iaca asa: vino! u! ma! raspunse Pacala. Negustorul incepu atunci a rade si zise: ce prost! Apoi il mai intreba:

- Dar ce bucate se fac acolo la voi?

- Mai mult terci cu mamaliga mancam, zise Pacala.

- Intelege-ma, prostule! Nu te-ntreb de bucate fierte.

- D-apoi de care bucate ma-ntrebi?

- Te-ntreb daca s-au facut la voi grau, orz si altele.

- Da, s-au facut pana la brau, raspunse Pacala.

- Nu te-ntreb de inaltime, ca doar n-am nevoie de paie pentru boi, ci as voi sa stiu ce fel este la voi grauntele orzului.

- Sa-ti spun, daca nu stii, zise Pacala. Grauntele orzului este lungaret, imbracat c-o coaja cam galbaie si c-o teapa in varf.

- Bine, stiu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde, ca as voi sa cumpar si eu.

- De! Nu stii domnia-ta ce fel? Unul da graul ori orzul, si altul ii da bani: galbeni, napoleoni ori altaceva.

- Nu ma-ntelesesi nici asta; eu te-ntreb: cum se da?

- Bre! Nici asta n-o stii. Sa-ti spun eu: ei banita ori dimerlia si pui in ea pan-o umpli cu varf, apoi cu coada lopetii o razi s-o torni in sac, pe urma iarasi o umpli si tot asemene faci.

- Eu nu te-ntreb asta, om fara cap ce esti!

- Dar ce fel ma-ntrebi? zise Pacala.

- Cu ce pret se vinde chila ori banita; cati lei?

- Asa cum te-nvoiesti; si cati lei dai atata iei.

Negustorul, suparat, il mai intreba:

- Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?

- U! hu! este badea Musat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman si altii.

- Ho! ma, destul! Dar cine este mai mare decat toti la voi in sat?

- Cine-i mai mare? Badea Chitu; el e mai nalt decat toti; e atat de lung, incat mai n-ajungi cu mana la umarul sau.

- Bre! proasta lighioaie mai esti! Nu te-ntreb asa.

- Dar cum? zise Pacala.

- Eu iti zic: pe cine ascultati voi aici in sat?

- I! ha! auzi vorba! Ascultam pe lautarul mos Bran; cand incepe sa cante, tot satul sta cu ochii si urechile tinta la el.

- Nu zic asa, mai nataraule! Raspunde-mi odata cum te-ntreb.

- Ei, cum?

- Eu te-ntreb de cine aveti frica aici in sat mai mult.

- Valeu, maica! Ia de buhaiul lui mos popa, mare frica mai avem, mamulica! Cand vine seara de la pascut, fugim de el care incotro apucam; ca atat e de infricosat, de gandesti ca e turbat; cand incepe sa mugeasca, sperie chiar si copiii din sat.

- Ma! da'! ce namila de om esti tu? Nu cumva esti vrun duh rau, frate cu Miazanoapte sau cu Spaima-padurii?

- Ei, Doamne! De ce ma-ntrebi, cand ma privesti? Ce? Nu ma vezi ca-s om ca si dumneata: cu cap, cu ochi, gura, nas, maini si cu picioare, ma misc si ma uit ca toti.

- Asa te vad si eu, dar ai minte si simtire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zau: aveti butnari sau dogari in sat la voi?

- Avem.

- Na cinci bani, si du-te sa-ti puna doagele ce-ti lipsesc.

Prostia din nascare, leac in lume nu mai are; ea este o uracioasa boala, ce nu se vindeca in scoale, ba nici in spitale.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

Pacala



Opera si activitatea literara Ion CREANGA

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ion CREANGA



Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Amintiri din copilarie

- citeste textul
Amintiri din copilarie - primul roman rural romanesc (Compozitia, Subiectul)
Povestire pe parti
AMINTIRI DIN COPILA,RIE (PUPA,ZA DIN TEI) - Diferitele episoade - comentariu
Amintiri din copilarie - romanul devenirii
Amintiri din copilarie - capodopera a creatiei lui Ion Creanga.
Caracterizare - Smaranda - personaj din opera Amintiri din copilarie
AMINTIRI DIN COPILARIE - comentariu pe subiecte si fragmente (proverbe si zicatori - copilaria)
Ion Creanga, Amintiri din copilarie, partea I - Interpretare de text la prima vedere
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - analiza pe fragmente
EXERCITII
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Geneza operei
Portretul lui Nica si al mamei sale Smaranda
Sursele umorului
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Studiul textului

PUPAZA DIN TEI

- citeste textul
PUPAZA DIN TEI - analiza literara



Poezie

Inul si camasa

- citeste textul

Frunzuleaua micșunele

- citeste textul

Frunza verde, iarba neagra

- citeste textul



Basm popular

Povestea lui Harap Alb

- citeste textul
Povestea lui Harap Alb
Interpretare de text la prima vedere Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb - intelegerea textului, Oralitatea stilului
POVESTEA LUI HARAP-ALB rezumat
POVESTEA LUI HARAP - ALB - Repere

HARAP ALB


Relatiile dintre doua personaje studiate intr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Relatia dintre incipit si final intr-un basm: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Relatia dintre doua personaje studiate intr-un basm cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
basmul HARAP ALB
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb -intre realitate si fabulos - Basmul cult
POVESTEA LUI HARAP-ALB de Ion Creanga (1837 -1889)
POVESTEA LUI HARAP-ALB - basm cult -
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga - Opera si contextul cultural
Momentele subiectului - Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou

Danila Prepeleac

- citeste textul
Basmul Danila Prepeleac de Ion Creanga

Acul si barosul

- citeste textul

Cinci paini

- citeste textul



Povestiri

POVESTEA LUI STAN PATITUL

- citeste textul
POVESTEA LUI STAN PATITUL - analiza literara

Pacala

- citeste textul

Ursul pacalit de vulpe

- citeste textul

Mos Nichifor cotcariul

- citeste textul

Povestea unui om lenes

- citeste textul

Mos Ion Roata

- citeste textul

Popa Duhu

- citeste textul

Ioan Roata si Voda Cuza

- citeste textul

Povestea Povestilor

- citeste textul