Alexandru Macedonski (1854-1920) a ramas in literatura romana mai ales prin valoarea ciclului de poezii al "Noptilor" si prin lirica din volumul "Rondeluri". El are meritul de a fi introdus la noi simbolismul european, al carui teoretician a fost. Ca poet debuteaza cu un volum intitulat sugestiv "Prima verba", in 1872. Poezia "Fantana" a fost publicata in 1892, in revista infiintata de el, "Literatorul", apoi in volumul de poezii intitulat "Excelsior", din 1895.
Meditatia este o specie a liricii filozofice, in care poetul mediteaza asupra legilor tainice care guverneaza universul, generand in sufletul sau melancolie, tristete, nelinisti spirituale, pana la nefericire, asadar o puternica participare afectiva.
Titlul "Fantana" contine un singur substantiv articulat, care este un simbol pentru profunzimea de gandire si simtire a poetului, pentru setea de cunoastere a lumii exterioare, reflectata in constiinta si inima lui.
Structura, semnificatii, limbaj artistic
Poezia "Fantana" de Alexandru Macedonski este structurata in doua secvente lirice, fiecare dintre ele fiind urmata de un vers liber.
Prima secventa corespunde primelor doua strofe si versului-liber din finalul acestora. Realitatea exterioara este ilustrata de elemente din natura concreta - "fantana", "valea umbrita", "un grangur", "o mierla", "frunze de plopi", "rachita" - mediu de relaxare si fericire in antiteza cu orasul, un spatiu de suferinta si neimpliniri. Natura este umanizata, prin personificarea pasarilor - "Un grangur de aur cantand m-a-ndemnat" si "O mierla cu care de vorba am stat / [] A ras cat se poate". Poetul este consolat si sfatuit de un grangur sa se relaxeze, sa se destinda in mijlocul naturii binefacatoare - "S-adorm intre frunze de plopi si rachita" - se confeseaza unei mierle, careia ii marturiseste tristetea: "O mierla cu care de vorba am stat, / Afland ca durerea o sufar stapana, / A ras cat se poate, iar eu am oftat". Dezolarea si suferinta poetului sunt marcate de repetitia verbului "am oftat", care incheie fiecare strofa si de metafora "durerea o sufar stapana", sugerand ideea ca sursa acestor sentimente este orasul - "Sa uit de orasul in care-am oftat". Singurul spatiu benefic pentru sufletul poetului este natura, idee reliefata de versul-refren "Cunosc o fantana pe valea umbrita", "Pe valea umbrita cunosc o fantana".
A doua secventa corespunde ultimelor doua strofe si versului-liber din finalul poeziei. Poetul mediteaza asupra conditiei omului in lume, incercand sa afle care este rostul si rolul lui pe pamant. Ideea este redata printr-o Interogatie retorica foarte sugestiva: "in lume ce caut si ce-am cautat?". El isi impartaseste nelinistile existentiale grangurului "cu viers neuitat!", constatand cu dramatism ca viata lui si a altor semeni este incarcata de nefericire, de dureri sufletesti: "De mine mi-e jale, de altii mi-e jale". Aceleasi elemente ale naturii sunt prezente si in aceasta secventa - frunzele, valea, grangurul, izvorul si mierla -, construind acelasi tablou binefacator, aflat in antiteza cu starile sufletesti care ating disperarea: "Dar e a mea soarta la culme ajunsa"
Framantarile interioare ale poetului sunt amplificate de prezenta interjectiei "Oh!" urmata de vocativele "grangur" si "tainica mierla", personificate, carora se confeseaza cu nostalgie si tristete, sugerand totodata admiratia lui pentru natura feerica si plina de incantare. Vesnicia si superioritatea unei naturi binefacatoare este simbolizata printr-un epitet de o mare forta sugestiva, acelasi pentru doua elemente diferite: "Oh! grangur de aur cu viers neuitat!" si "Oh! tainica mierla cu ras neuitat!".
Tristetea si melancolia poetului, izvorate din setea lui pentru cunoasterea lumii, pentru conditia omului in univers sunt evidentiate de versul-refren: "Prin frunze ascunsa albeste pe vale"; "Albeste pe vale prin frunze ascunsa"; Fantana sub frunze albeste ascunsa".
Prozodia. Muzicalitatea aparte a poeziei este data de masura variabila a versurilor, de 11-12 silabe si de versurile-refren, care difera numai prin alta asezare a elementelor componente. Rima catrenelor este incrucisata, iar versul-liber rimeaza cu penultimul vers al strofei anterioare. Ritmul este amfibrah, fiind construit din trei silabe, iar accentul cade pe cea din mijloc ("Cu-no_3c_ o/ fan-Ja-na/ pe yjL-lea/ um-bri-ta" ).
Alexandru Macedonski este un poet vizual si pictural, realitatea concreta a naturii constituind un cadru benefic pentru meditatie, pentru exprimarea starilor sufletesti, cu ajutorul unui limbaj poetic inedit, mai ales prin arta prozodica si muzicalitatea versurilor. De aceea, poezia "Fantana" este o meditatie.
