intelegerea textului
a- Poemul, din care am citat un fragment dialogic, are ^precum Dupa. melcI) tot structura unei balade culte (imitand insa nu una populara, ci una de tip medievaL), pe o dubla tema erotica si de cunoastere. Personajele simbolice formeaza un cuplu fantastic, in care Crypto (cel ascuns") este regele ciupercilor, iar Enigel reprezinta tinuturile inghetate ale Laponiei. Precum M. Eminescu, I. Barbu dezvaluie acelasi esec cognitiv si sentimental in incercarea de apropiere sufleteasca si de comuniune intre doua fapturi apartinand unor lumi antitetice, imposibil de reconciliat: lumina vietii (EnigeL) si intunericul mortii (CryptO).
a- Cunoasteti problematica si personajele care ii slujesc semnificatiile chiar din poemul eminescian
Luceafarul; motivati de ce I. Barbu a acordat semnificatii inversate personajelor masculin si feminin, fapt ce i-a permis criticului N. Manolescu sa defineasca Riga Crypto si lapona Enigel" drept un A«LuceafarA» intors."
a- Poetul modernist evoca spectacolul trist al unei nunti esuate, craiul" fiind refuzat de doua ori de catre lapona mica", asa cum fata de imparat n-a acceptat sa-1 urmeze pe Luceafar nici reflectat in apa marilor, nici stralucind pe ceruri mai viu" decat orice stea. Aspiratiile celor doi sunt dihotomice, pentru ca riga bland" dorea sa se smulga din orizontul neprielnic al umbrei si al umezelii, in timp ce fata, coborata din tari de ghiata urgisita", nazuieste catre soare si catre spatiul inverzit sub lumina si caldura protectoare ale astrului diurn. Analizati dialogul cu valente simbolice dintre cele doua personaje si remarcati descrierea soarelui din perspectiva inspaimantata a ciupercii crescute in intunericul umed al padurii.
a- incercati, printr-un paralelism simbolic, sa transferati problematica de la nivelul regnurilor in planul conditiei umane; ce credeti ca ar semnifica soarele intelept" si aspiratia catre lumina cunoasterii in opozitie cu umbra si umezeala unei existente elementare, tinand cont si de versurile: La soare, roata se mareste;/ La umbra, numai carnea creste/Si somn e carnea, se desumfla,/ Dar vant si umbra iar o umfla"
Particularitati stilistice
a- Analizati, in contrast, epitetele care o definesc pe Enigel cu cele atribuite regelui ciupercilor, determinand in functie de intelesurile lor personalitatea eroilor.
a- Ce credeti ca simbolizeaza fragii fragezi" (epitet aliteratiV), pe care regele buretilor ii ofera ca dar de nunta alesei inimii sale? Comparati cu sintagma somn fraged".
a- Cum interpretati aluziile metaforice din raspunsul lui Enigel, mai ales din versul: Lasa. Asteapta de te coacel"
a- Ce figuri de stil imbina poetul in descrierea astrului zilei, perceput in dimensiuni uriase de ochii inspaimantati ai craiului-stapan peste lumea intunericului?
a- Succesiunea dialogica intrebare-raspuns apeleaza la anumite repetitii deloc intamplatoare: langa san, un riga span" (vers usor modificaT), fragi dragi/fragezi", sa culeg/i, as culege", te coci/sa ma coc"; stabiliti motivatiile mai profunde ale acestor insistente prin reluare.
Concepte operationale aplicate
a- Definiti notiunea de secventa Hrica si stabiliti-le pe cele doua complet diferite din fragmentul baladesc mentionat; precizati functiile specifice ale dialogului intr-un text poetic; definiti paralelismul simbolic (si pe cel sintactiC), argumentand frecventa celui dintai in poezia: alegorica, simbolista, parnasiana si ermetica.
Limba si comunicare
a- Identificati marcile oralitatii si pe acelea ale politetii ceremonioase in dialogul rigai Crypto cu lapona Enigel.
a- Stabiliti expresiile si sintagmele care asigura primelor trei strofe citate aspectul unei povesti versificate, rostite de un menestrel trist"; nu uitati ca structura compozitionala a poemului este de factura epica si imita povestirea in povestire" (ca in Decameronul lui BoccacciO).
a- Analizati timpurile verbale utilizate de poet in partea epica si in cea dialogata din fragmentul poematic reprodus, formuland si cateva concluzii asupra acestora (adecvarea predica-tivitatii la sensurile mesajului artistiC).
a- Exprimarea lirica este populara, familiara si recurge la regionalisme, arhaisme, interjectii uzuale, forme verbale inversate, locutiuni si expresii, rime interioare in acelasi vers ca in poezia folclorica: ghiata", urgisita", iarnat", pasunat", span", puiaca", pre", riga", eunuc", lumine"; iaca!", uite!", rogu-te", teama mi-e"; pe-acelasi timp", pre nume", fel de fel"; De la iarnat, la pasunat"; Uite fragi, tie dragi"; Riga span, de la san" etc.
a- Ultima strofa mentionata este o dislocare sintactica extinsa; analizati consecintele acestui procedeu gramatical la nivelul intelesurilor poematice desprinse din raspunsul ciupercii infricosate de efectele razelor solare oglindite in substanta acesteia.