Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Din ceas, dedus de Ion BARBU


Ion BARBU Din ceas, dedus
a) Din ceas. dedus este o ars poetica, adica o poezie care defineste programul estetic al lui Ion Barbu. mai exact sinteza estetica sugerand momentul caitei arta care a inceput de 1a geometrie se reintoarce la geometric. De aceea ion Barbu alaiuri de Mihail Eminescu, Lucian Blaga si G. Bacovia, este Necunoscut ca apartinand literaturii universale. Sinteza este o trasatura a programului estetic expresionist. Poetul recunoaste in interviul dai iui felix Aderca. patru etape in evolutia"celor zece ani -de poezie": parnasian, antonpanesc. expresionist si saradist". Influenta parnasiana era inteleasa de autor ca fiind: imagine placata", insolubilitatea in aei" distributia naiv simetrica a materialelor" , cer platonician", ..(danul cutreierand dinamic fiintele". Aceasta influenta consta marales in obiectivarea lirismului"" cum o spune poetul sau sublimarea afectului" , cum ar formula aceasta evolutie psihanaliza. Ten-siunea afectiva sublimata este o trasatura a stilului bai .dan si-i da


densitatea neobisnuita.

Sinteza estetica barbiana este realizata intr-un punct situat deasupra programelor estetice, de aceea poezia lui pare abstracta desi are un imaginar extrem de variat si functional poetic.

b) Imaginarul barbian are o structura mandata. O mandala este o imagine simbolica asupra lumii alcatuita dintr-un grup de simboluri subtil contextualizate, pentru a exprima un mod de a li, o filozofie, un concept despre lume,si viata, o amprenta psihica. in poezia lui Ion Barbu imaginea se construieste treptat, vers cu vers, din elemente spatializate, care privite din unghiuri diferite dau o metamorfoza a sensurilor textului, asa cum o sugereaza Edgar AllaiPoe in Principiul poetic, cand compara poezia cu un briliant, care privit din diferitele unghiuri are o alta stralucire. intr-o mandala vidul si plinul sunt definitorii si la Ion Barbu expresia adancul acestei calme creste" sugereaza imaginea unei unde. Simbolul creasta" este o metonimie a muntelui, simbolul adancul" este o metonimie a vaii. Volutele undei se amplifica, creasta devine mantuit azur iar adancul devine marca si apoi nadirul. in interiorul imaginarului simbolic gasim un imaginar geometric.
Poetul este centrul universului, catre el converg toate elementele, fiind situat in Nadir si din el emana ca dintr-o constiinta a universului toate elementele universului: Poetul ridica insumarea / De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi". El este oglinda - constiinta de sine a constiintei universale, in care se reflecta realitatea senzoriala cirezile agreste".
Primul catren este deci construit pe imaginea unui lac, in care se reflecla dealurile comparate cu niste imense animale cirezile agreste". Aceasta imagine a realitatii nu este perceputa direct ci indirect, asa cum se reflecta ea in oglinda apei lacului. Este un model de gandire platonician. in gandirea lui Platon avem trei realitati: lumea eidosurilor a ideilor, a modelelor, arhetipurilor, care dau in lumea senzoriala, materiala, a creatiei, pe care o percepem cu simturile, serii. Copacul da codrul, floarea da gradina, animalul da turma, cireada. Aceasta realitate materiala trecuta prin oglinda constiintei devine subtila, spirituala, asa cum este imaginea reflectata in apa uriui lac. Ea este imaginea artistica, a treia realitate. Deci aria, poezia este o copie a realitatii, care la randul ei este o copie a arhetipului. Modelul platonician il gasim aidoma la Eminescu in Sarmanul Dionis.
Arta, poezia, trebuie sa reflecte realitatea senzoriala dar in adancul imaginii realitatii trebuie sa gasim modelul geometric, cristalizat, ideal. De aceea poetul marturisea ca poezia este o ocolire tematoare in jurul catorva cupole, reslransele perfectiuni poliedrale".
Realitatea are nivele diferite: minerala, vegetala, animala, umana si poetul trebuie sa perceapa aceasta sensibilitate diferentiata, aceste nivele diferite de constiinta: Poetul ridica insumarea / De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi". Cantecul sau este sinteza unui univers cvadridimensional. Ochiul atent al cititorului va descoperi viata spiritului ascunsa in formele conceptului de lume molusca, preluat din geometria diferentiala si sintetizat in simbolul meduzele: Meduzele cand plimba sub clopotele verzi". Simbolul clopotele" ca si simbolul harfe" sugereaza conceptul de armonie si echilibru, cantecul universului, ascuns in nivele tot mai subtile ale vietii: clopotele verzi". Ca intr-o pictura expresionista simbolurile barbiene se organizeaza intr-o mandala, o imagine simbolica totalizatoare,.sugerand imaginea spiritului barbian figura spiritului nostru", asa cum spune el in Poetica d-lui Arghezi.




Imaginarul barbian este simultan alcatuit in straturi. La primul strat avem reprezentari figurative ale realitatii, la al doilea strat avem simboluri, care genereaza imagini complexe prin metafore, mituri, metonimii, la al treilea strat avem imaginarul geometric, cristalizat iar la al patrulea strat este modelul arhetipal figura spiritului nostru".

Tema poetul si poezia o regasim de-a lungul intregii creatii a lui Ion Barbu, fiindca asemeni lui Mihail Eminescu, Lucian Blaga sau Nichita Stanescu, poetul cauta sa-si redefineasca mereu locul si rolul sau ca si valorjle mereu nuantate ale conceptului de poezie.
in poezia Din ceas, dedus poetul este inteles ca o ipostaza a constiintei universale iar poezia este o emanatie a acestei constiinte universale: Poetul ridica insumarea / De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi / Si cantec istoveste: ascuns, cum numai marea / Meduzele cand plimba sub clopotele verzi". in Timbru poetul, in ipostaza de constiinta universala, se intreaba cum poate fi realizata o poezie, care sa exprime cantecul universului: Dar piatra-n rugaciune, a humei despuiare / Si unda logodita sub cer; vor spune - cum?". Aceasta poezie ar trebui sa fie un cantec al intregii firi, a creatiei: Ar trebui un cantec incapator, precum / fosnirea matasoasa a marilor cu sare;", dar in acelasi timp ar trebui sa fie un imn ingeresc: Ori lauda gradinii de ingeri". Sunt sugerate subtil ipostaze ale poetului: ca rapsod cum a fost G. Cosbuc ("cimpoiul"), ca pastor, cum e poetul popular ("fluierul"), de cantaret al neamului ca Octavian Goga ("durerea divizata"), de poet mitic ca Lucian Blaga ("lauda gradinii de ingeri"), de poet romantic ca Mihail Eminescu ("a humei despuiare") dar si limitele poeziei scrise de ei.
Ion Barbu ar vrea ca poezia sa fie Sfant jocul in speranta, de pe sund" ca in poezia Increat, Rau incuiat in cerul omogen" Steaua imnului, Un saturat de semn, poros infoliu" Dioptrie, tremuratul plai de vis" Desen pentru cort, un simbol al eternitatii: Eptagon cu varfuri stelelor la fel, / Sapte semne, puse ciclic", ca in poezia incheiere. in felul acesta ciclul este incheiat, adica poezia ar ajunge in mantuit azur".

d) Modelul spiritului barbian este noetic, adica alcatuit din legi, principii, concepte, categorii, incorporate in simboluri, mituri, reprezentari, prototipuri sau arhetipuri. Nucleul legic cuprinde: legea armoniei si echilibrului ("cantec istoveste",
; harfe resfirate"), legea sublimarii ("inecarea cirezilor agreste"), conexiunii ("Intrata prin oglinda in mantuit azur"), legea emergentei ("cantec istoveste"), legea discriminarii ("harfe resfirate"), legea intelegerii ("in grupurile apei, un joc secund, mai pur"). in jurul nucleului legic avem stratul principiilor care este alcatuit din principiile kantiene: spatiul si timpul (Din ceas dedus adancul acestei calme creste); principiile primordiale: apa ("grupurile, apei"), pamantul ("creste"), aerul ("zbor invers"), eterul ("mantuit azur"), focul ("oglinda"); principiile generatoare: |: masculin ("coasta barbateasca"), feminin ("al Evei trunchi de fum" Timbru");
principiile platonice: Totul ("harfe resfirate- ). Unul ("Nadir latent"), Frumosul ("joc secund, mai pur" - poezia pura), Armonia ("cantec istoveste").

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.