Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Poezia Rugaciune de Octavian GOGA



Octavian GOGA Rugaciune
Poezia Rugaciune este o ars poetica adica o mediatie pe tema poetul si poezia iar ideea este ca poetul trebuie sa fie un luptator, un tribun al poporului, iar poezia o trambita de alarma.

Motivul poeziei il formeaza lupta pentru dreptate sociala si libertate nationala a romanilor din Transilvania. Este un motiv care trateaza un acut conflict social si national.



Tema, eroii, conflictul universului poetic creat de Octavian Goga sunt de fapt satul si taranul roman din Transilvania, angajati intr-o continua lupta pentru salvarea fiintei nationale si pentru afirmarea constiintei nationale impotriva Imperiului austro-ungar.

Caracterul militant al poeziei lui Octavian Goga deriva din faptul ca el nu se multumeste sa critice aspectele sociale contemporane ci el transforma poezia intr-o arma de lupta politica, devenind un rapsod mesianic al patimirii poporului roman din Transilvania. El ascunde aceasta arma politica sub forma de rugaciune pentru a insela vicleana cenzura a Imperiului austro-ungar si pentru a-i da o profunda originalitate.



Scientismul, adica modelul noctic sau caracterul filosofic al poeziei lui Octavian Goga, ca dimensiune a realismului, este exprimat prin legile, principiile, conceptele, reprezentarile, simbolurile, miturile, raporturile incorporate in text.Legea armoniei si echilibrului, ca lege fundamentala a creatiei (Si legea farmecelor firii ") este sugerata de simbolurile cantecul si lumina, legea conexiunii universale, dar si conceptul de lume ca univers al afectului prin antinomia iubire-ura (Taria urii si-a iubirii"). Iubirea este legea, prin care se realizeaza tot sistemul legic, toata creatia (,.Si zvonul firii-ndragoslite"), deci si legea intelegerii, (insight): (Da-i raza soarelui de vara / Pleoapei mele ostenite") sau legea sublimarii, sugerata prin simbolul lacrima: Ci jalea unei lumi. Parinte / Sa planga-n lacrimile mele". Conceptul de corespondenta dintre microcosmos (lacrimile mele") si macrocosmos (,jalea unei lumi") este punctul de generare al elementelor simboliste, asa cum armonia si echilibrul genereaza dimensiunea clasicista iar conceptul de lume ca univers al afectului genereaza dimensiunea romantica.





Dimensiunea clasicista a programului estetic al. lui Octavian Goga o gasim exprimata prin caracterul general-uman al eroilor (De mult gem umilitii-n umbra") in imprejurari general-umane (.jalea unei iumi"). Caracterul moralizator devine mesajul militant al poeziei (Incheaga-si glasul de arama: / Cantarea patimirii noastre"). Poetul, ca personaj ideal in imprejurari ideale, este rugatorul, fiindca el, ca si profetul sati preotul, stabileste un nou raport intre Dumnezeu si sufletul neamului sau: Alunga patimile mele / Pe veci strigarea lor o frange / Si de durerea altor inimi / invata-ma pe mine-a plange". Prin el actioneaza aceasta lege a armoniei si echilibrului, care genereaza lumea dar si,universul poetic: Da-mi cantecul si da-mi lumina / Si zvonul firii-ndragostite", ..Da-mi viforul in care urla / Si gem robiile de veacuri".



Dimensiunea romantica este exprimata prin tema, eroii, conflictul poeziei, fiindca au o structura afectiva. Gasim in text exprimate sentimentele de iubire si ura (Taria urii si-a iubirii"), durerea (Si de durerea altor inimi"), jalea (Jalea unei lumi"), dorul (Atator doruri fara leacuri"), revolta (Da-mi viforul in care urla / Si gem robiile de veacuri"), dragostea fata de tara (Cantarea patimirii noastre"). Motivul comuniunii dintre om si natura din poezia populara il regasim in versuri ca: In smalt de fulgere albastre", In suflet sr.amana-mi furtuna". Metaforele au o structura afectiva romantica: doruri fara leacuri", ca si metonimiile sau personificarile: Ci jalea unei lumi, Parinte", / Sa-planga-n lacrimile mele".



Conceptul de corespondenta dintre microcosmos si macrocosmos prezent in aceste versuri, asociaza apartenenta Ia estetica simbolista. Astfel simbolul viforului sugereaza furtunile sociale dar si intensitatea, efectul durerii unui neam" in sufletul poetului. El, poetul, ca reprezentant al constiintei nationale, bea din izvorul credintei:

Cum vor sa-mi tulbure izvorul / Din care sufletul s-adapa". Cosmicizarea, ca trasatura a esteticii simboliste, o gasim sugerata in versuri ca: Da-i raza soarelui de vara / Pleoapei mele ostenite", Simbolurile lui Goga sugerea za ca-n estetica simbolista. Astfel cantecul" si lumina" sugereaza armonia dar si , ,zvonul firii indragostite" adica legea iubirii, in timp ce lacrimile paetului ne comunica durerea unei lumi"; iar metafora negura" istoria: Si-n negura se-mbraca zarea", cararea" sugereaza destinul: Parinte oranduie-mi cararea". Sinteza estetica realizata de Octavian Goga impleteste intr-un tot clasicismul, romantismul, realismul si simbolismul.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.