Mihail SADOVEANU Hanu Ancutei

Definitie: Povestirea in rama (povestirea in povestire sau povestire cu cadrU) este o categorie a genului epic, in care interesul se centreaza asupra situatiei neobisnuite povestite si nu in jurul personajelor. Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului, iar principala modalitate de expunere este evocarea. Spatiul desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un toposl. in care mai multi povestitori relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desfasurand o arta a discursului memorabil. in volumul "Hanu-Ancutei", Mihail Sadoveanu recurge la la tehnica literara numita poveste in poveste sau povestire in rama, sau naratiune in naratiune, deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete de la hanul Ancutei, acesta particularizandu-se printr-un stil propriu. Personajele-povestitori sunt fie participanti direct, fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea lui va fi mai impresionanta decat cele anterioare, deoarece "Cine le spune mai frumos, acela are lauda mai mare", sustine comisul Ionita.



Subiectul povestirilor



Subiectul povestirilor

"IAPA LUI VODA," este o snoava si se afla in deschiderea volumului. intamplarile acestei povestiri s-au petrecut "intr-o indepartata vreme, demult", avand inceputul de basm, cand oamenii au vazut "un balaur negru in nouri" si niste pasari mari, venite "din ostroavele de la marginea lumii", care vesteau razboi si belsug la vita de vie. Atata vin s-a facut in Tara-de-Jos, ca nu mai aveau oamenii "unde sa puie mustul" si-au pornit s-aduca vin spre munte, "s-atuncea a fost la hanul Ancutei vremea petrecerilor si a povestilor". Mos Leonte remarca faptul ca Ancuta cea tanara este "tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana ().rumena la obraji, cu catrinta-n brau si cu manicile suflecate: impartea vin si mancari, rasete si vorbe bune". Comisul Ionita venise calare "pe un cal vrednic de mirare. Era calul din poveste, inainte de a manca tipsia cu jar. Numai pielea si ciolanele () cal roib, pintenog de trei picioare", este demn de respect, pentru ca se trage "dintr-o vita aleasa". intamplarea povestita are legatura cu iapa din care se tragea acest cal, se intamplase pe vremea lui Mihai Voda Sturza si-1 are ca protagonist pe comisul Ionita atunci cand era tanar si cand hangita era "Ancuta cealalta, mama acesteia". Dupa ce se odihnise la han, fiind gata de plecare, comisul Ionita inchina oala cu vin si ureaza sanatate unui boier care tocmai se oprise la han si care il intreaba de unde este si incotro se duce. Ionita ii relateaza ca este razes din Draganesti, de langa Suceava si avea de gand sa mearga la voda, ca sa-i rezolve un necaz mostenit de generatii. Procesul pe care-1 avea de multi ani cu un "corb mare boieresc" era pentru pamantul mostenit din mosi-stramosi, iar acum mergea la Voda "sa-mi faca dreptate", ducand cu el toate documentele doveditoare. Iar daca nici Voda nu-i va face dreptate, "atunci sa pofteasca maria sa sa-i pupe iapa nu departe de coada!". Ajuns la Curtea Domneasca, Ionita constata ca boierul cu care vorbise la hanul Ancutei era insusi Voda. Acesta, dupa ce cerceteaza actele comisului, ii face dreptate si-1 intreaba ce s-ar fi intamplat daca nu i-ar fi rezolvat necazul. Atunci, comisul Ionita ii raspunde razand: "Eu vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum!".

De aceea, spune el acum, toti trebuie sa se uite "ca la un lucru rar la calul meu cel roib, pintenog de trei picioare", pentru ca el se trage din iapa lui Voda.

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.