Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Vargolici Stefan - biografie - (opera si scrierile)

 

VARGOLICI Stefan G., se naste la 13 oct. 1843, comuna Borlesti, judetul Neamt - moare in 20 iul. 1897, Iasi.

Poet, critic, traducator.

A urmat cursurile secundare la Acad. Mihaileana, iar pe cele superioare la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Iasi. Dupa licenta (1864), si-a continuat studiile la Madrid, la Paris, unde obtine doctor in litere, si la Berlin. A fost prof. secundar la Birlad si Iasi, iar din 1875, prof. la Catedra de limba si literatura franceza, transformata in Catedra de istoria literaturilor modeme, mai cu seama a celor neolatine, a Univ. din Iasi. Un timp, inspector general in invatamintul secundar. Din 1871, membru al "Junimii", participind activ la toate formele de manifestare ale acesteia: sedinte de cenaclu, "prelectiuni populare", publicatii.

A debutat publicistic cu versuri in revista lui Hasdeu , Din Moldova, in . A mai colaborat la Fulgerul si Trompeta Carpatilor, pentru a ramine apoi fidel Convorbirilor literare. A publicat poezii orig., studii literare si filologice, art. critice si numeroase traduce, ramase in paginile revista mentionate. in volum a aparut doar nuvela Recrutul, traduce dupa H.Conscience (1873). Pentru nevoi didactice a scos Gramatica limbei latine, I-II (1875-l883) si a ingrijit editarea unor texte, ca Phaedri Augusti liberti Fabulae. Fabulele lui Fedru sclavul liberat a lui August (1875). A semnat si S. Vargolici, S. G. Vargolici, St. G. Vargolici.

Primele incercari literare ale lui Vargolici Stefan sint poezii de factura pasoptista, in maniera Alecsandri-Bolintineanu , de valoare modesta. Odata intrat in "Junimea", sub influenta spiritului critic ce domnea acolo, Vargolici Stefan renunta la veleitatile de poet original. in schimb, isi intensifica activitatea de traducator, ajungind adesea la o versiune romaneasca izbutita, caracterizara prin acuratetea limbii si a versificatiei, a creatiilor unor poeti din literaturi si epoci diverse: de la anticii Anacreon, Qvidiu, Propertiu, Tibul, la modernii Byron, Schiller, Lamartine, A. Chenier, A. de Musset s: a. Un interes deosebit arata Vargolici Stefan talmacirilor din literatura spaniola, pornind de la constatarea ca aceasta era aproape necunoscuta cititorului roman, in ciuda marilor valori ce le contine, si ca un contact cu acest univers spiritual nu poate fi decit benefic propriei noastre culturi.



El publica mai multe traduceri dintr-o culegere de poezii populare spaniole si consacra peste un deceniu talmacirii capodoperei lui Cervantes Don Quijote de la Mancha, ramasa si ea in paginile Convorbirilor literare. Este a doua incercare de transpunere in romaneste a celebrului roman spaniol, dupa cea a lui Heliade-Radulescu', avind reale merite, cum ar fi traducerea directa dupa original si fidelitatea redarii, chiar daca ea ramine fragmentara si se apropie prea putin de performantele stilistice ale textului de baza. Vargolici Stefan traduce si o capodopera a lui Moliere, Tartujfe, dar si lucrari minore, ca Recrutul de H. Conscience (1873). Vargolici Stefan a familiarizat pe cititorii Convorbirilor cu literatura universala si prin studii, cum sint: Despre originile artei dramatice la greci si istoria ei pina la Perlele si mai ales Studii asupra literaturii spaniole. in care sint prezentati Cervantes, Lope de Vega si Calderon de la Barca. Relevabila este si activitatea de critic literar si cultural, ca si cea de filolog, desfasurata in spiritul orientarilor junimiste, chiar daca nu cu talentul si nici cu intransigenta magistrului. in Directia noua, Maiorescu il aprecia tocmai pentru valoarea studiilor sale stiintifice si critice. La moarte, un alt coleg de cenaclu (A. Naum) il caracteriza astfel: "Cunostintele sale enciclopedice, activitatea sa erau cunoscute de toti; traducerile sale din clasicii latini si francezi erau considerate ca cele mai bune, cartile sale didactice ca cele mai folositoare, articolele sale de critica ca cele mai instructive si mai independente, stilul sau capatase titlul de «Pana de fier»".

OPERA:
Gramatica limbei latine pentru gimnazii si licee. Partea J. Etimologia, Iasi, 1875;
Gramatica limbei latine. Partea II. Sintaxa, Iasi, . Traduceri: Henric Conscience, Flori de cimp. Recrutul, trad. de ~, Bucuresti, 1873.


REFERINTE CRITICE:
T. Maiorescu, Critice, 1874;
A. Naum, in Convorbiri literare, nr. 2, 1898;
I. Negruzzi, Amintiri din "Junimea", /1923/;
G. Panu, Amintiri de la Junimea din Iasi, I-II, f.a.;
C. Sateanu, Figuri din Junimea, f.a.;
I. E. Toroutiu si Gh. Cardas, Studii si documente literare, I, 1931;
Al. Popescu-Telega, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 1, 1942;
I. Mafiei, Personalitati iesene, III, .

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Vargolici Stefan

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Vargolici Stefan



Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text