Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Idila De-abia plecasesi de Tudor ARGHEZI



Tudor ARGHEZI De-abia plecasesi
De-abia plecasesi nu este o idila, adica o poezie care sa aiba tema eroii, mesajul structurate pe sentimentul de iubire. Acesta ne apare inlocuit, ca si sentimentul de iubire fata de Dumnezeu, de indoiala.

Este o analogie fundamentala, fiindca iubirea cea lumeasca sublimata poate genera iubirea cea eterna fata de Dumnezeu, asa cum o defineste Sfantul apostol Pavel in Epistola I catre corinteni: Dragostea indelung rabda, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuicstc, nu se lauda, nu se trufeste. Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprjnde de manie, nu gandeste raul, nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar. Dragostea nu cade niciodata."

Calcand cele trei juraminte, al castitatii, al saraciei si al ascultarii, ierodiaconul losif nu se multumeste sa ramana Ion Theodorescu, ci asa cum inlocuieste curatia cu femeile, saracia cu averea, ascultarea cu razvratirea, tot asa impietreste launtric Tudor Arghezi, ca femeie a lui Lot din Biblie.

Sufletul lui Ion Theodorescu rateaza drumul catre cer al monahului losif si de aceea traieste sub numele de Tudor Arghezi intr-un univers de bube, mucegaiuri, noroi, fiindca ierodiaconul losif, care trebuia sa fie un inger, a devenit un heruvim bolnav" si apoi un apostat.

De aceea ii este imposibil sa traiasca iubirea si viata de om. Ion Theodorescu cazut din ierodiaconul losif o indeamna, pe cea care-l ispitise si-l indepartase, de Dumnezeu, sa plece: Te-am rugat sa pleci". Totusi ispita ramane in sufletul sau: Te urmaream de-a lungul molatecei poteci". Ion Teodorescu ar fi putut avea reactia, de a-i face semn sa se intoarca: ,.Ti-as fi facut un semn dupa plecare." indoiala si nehotararea din viata religioasa.se transfera si-ri viata laica: Voiam sa pleci, voiam si sa ramai". Tudor Arghezi ar fi dorit ca idila sa nu se sfarseasca, asa cum a trail-o Ion Theodorescu dar ierodiaconul losif ii cere despartirea: Ai ascultat de gandul cel dintai". Cel de-al doilea gand nemarturisit, fara glas, care i-ar fi-spus sa ramana, este de, fapt cel adevarat: Nu te oprise gandul fara glas". Acest glas interior pune intrebarea: De ce-ai plecat?" iar raspunsul este dat de glasul exterior: De ce-ai mai fi ramas?".

Iubirea nu admite indoieli, sovairi, alunecari, umbre, ceata, neguri, tradari, impietriri. Ea este o magma incandescenta in stare sa topeasca totul, fiindca e lumina, caldura, daruire, sacrificiu.



Tudor Arghezi a uitat definitia dragostei, pe care ar fi trebuit s-o stie ierodiaconul losif si s-o aplice. Dragostea este binevoitoare si nu cauta ale sale, ea rabda, nu se trufeste. Tudor Arghezi ar fi putut sa castige dragostea iubitei si sufletul ei pentru Dumnezeu. El insa nu are de daruit nimic, Fiindca sufletul sau este devastat de indoiala, de egoism, de ipocrizie, iubita pleaca fara sa intoarca capul, fiindca nu regreta despartirea. Un ipocrit nu poate fi iubit.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.