Prin acordarea la 21 martie 1906 a Premiului "Nasturel Herescu" pentru volumul de debut, creatia poetica a lui O. Goga primeste consacrarea Academiei Romane. Raportul catre plenul Academiei Romane, pentru premierea volumului Poezii este prezentat in februarie 1906 de Titu Maiorescu
Poeziile domnului Octavian Goga au avut darul sa destepte o deosebita luare-aminte a publicului roman. Mai toate ziarele si revistele noastre le-au consacrat dari de seama amanuntite si unele din ele vad in aparitia noului volum «eve-i nimentul literar al anului din urma». Efectul produs asupra marelui numar de citi-i tori credem ca provine mai intai din forma frumoasa in care autorul a stiut sa!
exprime cuprinsul «patriotic» al multora din versurile sale. In adevar, emotiunile; ce le, simte si ce ni le transmite tanarul poet sunt izvorate din viata nationala a acelei parti a Romaniei in care s-a nascut si in mijlocul careia a trait, din viata: romanilor transilvaneni in faza ei de astazi, caracterizata prin lupta impotriva ten-i dintelor de asuprire etnica predominatoare in statul lor (). Patriotismul este in; inimile sincere, in afara de orice tendinta politica, un simtamant adevarat si j adanc, si intrucat este astfel, poate fi, in certe imprejurari, nascator de poezie. Sij in asemenea imprejurari exceptionale ne pare a se afla autorul nostru cand, intr-o. parte a poeziilor sale, reprezinta si rezuma iubirea si ura, durerile si sperantele j unui neam amenintat in existenta sa. «La noi sunt codri verzi de brad/ Si campuri de matase;/La noi atatia fluturi sunt Si-atata jale-n casa;/ Privighetori din alte tari/ Vin doina sa ne-asculte;/ La noi sunt cantece si flori/Si lacrimi multe, multe()». Asa ne spun cele dintai strofe ale poeziei Noi, ia* in
Oltul se personifica amintirea trecutului si razbunarea viitorului (). Ceea ce ne intareste impresia ca in tanarul autor avem un poet dintre cei chemati si alesi este si alt sir de poezii, care n-au a face cu patriotismul, ci sunt din vesnicul tezaur al emotiunilor omenesti, poeziile de veselie, de amor, de intristare intima (). Academia jRomana, in cazul de fata nu-si poate indeplini mai bine datoria de a incuraja [literatura romana decat acordand pentru acest an Premiul "Herescu-Nasturel" volumu-lui de poezii al d-lui Octavian Goga." (s. n.)
Evenimentul cel maf important din viata lui O. Goga in relatiile cu Academia -este alegerea sa, in 1920, ca membru al acestei institutii si tinerea discursului de receptie, in 1923, intitulat Cosbuc. Raportul privind activitatea sa este prezentat de G. Bogdan-Duica. in 1924, poetul Octavian Goga va primi cel dintai Premiul National de poezie, iar Mihail Sadoveanu pentru proza.
Ultimele clipe ale poetului
in ziua de joi, 5 mai 1938, abia reintors de la Cluj, poetul sufera un puternic atac cerebral. Prin parcul Castelului de la Ciucea s-au adunat tarani, oraseni si prieteni, stapaniti de presimtiri alarmante si cuprinsi de o cumplita deznadejde. La capataiul muribundului se aflau cativa din membrii familiei. La un prim consult medical, efectuat in cursul diminetii de 6 mai, se constata ca bolnavul a fost lovit de un puternic atac de* apoplexie si de guta. in dupa amiaza aceleiasi zile, un comunicat semi-oficial a adus precizarea ca pacientul a fost doborat de "o congestie cerebrala", in urma careia i s-a paralizat partea dreapta a intregului corp, astfel ca fostul prim-miriistpu e in stare de coma, superficiala. Tot ce s-a incercat a fost zadarnic. Congestia cerebrala era grava si ireparabila. A doua zi, 6 mai, s-a ivit si o congestie "pulmonara. Bolnavul se agita usor, parea ca intelege ce se petrece in jur, dar nu mai putea reactiona. Agonia a durat doua zile. In ziua de 7 mai 1938, la ora 14 si un sfert, s-a stins din viata, la varsta de numai 57 de ani. La Ciucea, prin fata catafalcului, in tot cursul zilelor de duminica, 8 mai, si luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit si i-au pretuit opera. Marti, 10 mai, trenul mortuar cu ramasitele pamantesti ale ilustrului disparut a pornit spre Bucuresti Sicriul a fost asezai, miercuri, 11 mai, in rotonda Ateneului, unde a stat pana sambata 14 mai, cand s-au desfasurat funeraliile nationale. Nu s-au rostit cuvantari, deoarece poetul si-a manifestat dorinta - testamentara - de a se trece peste formalismul unor laude conventionale.
