Tema acestei carti este lupta pentru apararea fiintei nationale si afirmarea constiintei nationale.
Ideea este ca timp de 18 secole romanii au luptat sa-si apere fiinta nationala si sa-si afirme constiinta nationala.
Subiectul cartii il formeaza lupta romanilor pentru independenta si unitate nationala sub Mihai Viteazul si are sase capitole urmarind principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul: -Libertatea nationala, Calugarenii, Robirea taranului, Unitatea nationala, Miraslau si Goraslau. in primul capitol se urmareste alungarea turcilor si grecilor din tara. in capitolul Calugarenii se descrie lupta lui Mihai Viteazul impotriva turcilor, cand datorita vitejiei, tacticii si strategiei sale, el invinge o armata de zece ori mai"mare. Pentru a putea incepe lupta de realizare a unitatii nationale, el da legamantul taranilor de mosie, ca acestia sa nu mai poata pleca pe alte mosii. Acest legamant este subiectul capitolului Robirea taranului. Capitolul Unitatea nationala urmareste luptele lui Mihai Viteazul pentru cucerirea Transilvaniei si a Moldovei. Capitolul Miraslau trateaza tradarea lui Mihai Viteazul de catre Austria, pierderea Transilvaniei revenirea lui leremia Movila cu ajutor polon in Moldova si apoi pierderea domniei Tarii Romanesti. Capitolul nu este terminat iar capitolul Goraslau nu a fost scris din cauza mortii timpurii a lui Nicolae Balcescu.
Imaginea lui Mihai Viteazul, faptele lui eroice si pline de patriotism au constituit pentru Nicolae Balcescu posibilitatea de a oferi contemporanilor sai un model pe care sa-1 urmeze. Realizarea independentei si unitatii nationale erau obiective esentiale ale generatiei de 1848, ale revolutiei burghezo-democrate. Ca si Caius lulius Cezar in De" bello Galica, unde el incepe cu descrierea Galiei, Nicolae Balcescu incepe descrierea campaniei lui Mihai Viteazul in Transilvania cu imaginea acestei provincii romanesti. Scocul evident era de a trezi cititorilor sentimentul dragostei fata de tara si de a arata motivul pentru care Mihai Viteazul se vede nevoit s"a intreprinda aceasta expeditie militara. Pentru a putea rezista presiunii celor trei imperii feudale. Turcia, Austro-Ungaria si Rusia, la care se adaugau polonii, cazacii, tatarii si grecii; romanii trebuiau uniti intr-un singur stat puternic. Mihai Viteazul devine prin lupta sa un erou legendar, care intelege comandamentele majore ale, epocii si apara prin toate mijloacele fiinta nationala, fiind o imagine a constiintei nationale.
Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul este o carte de literatura encomiastica, adica de lauda si de aceea istoria se impleteste cu literatura.
Prototipul eroului national nu trebuia creat literar prin fictiune artistica, el exista, trebuia doar infatisat in adevarata sa valoare. Nicolae Balcescu continua traditia encomiastica a cronicarilor munteni.
Descrierea Transilvaniei este realizata de Nicolae Balcescu cu mijloace artistice specifice unui text literar si nu are caracterul unui text stiintific. El compara aceasta provincie romaneasca cu "un maret-si intins palat", cu "o cetate" imprejmuita de un "brau de munti", din care se revarsa, "ca niste valuri proptitoare", siruri de dealuri. Muntii inalti care strajuiesc Transilvania sunt comparati cu doua piramide, care au o vesnica "diadema de ninsoare". Metaforele ca "brau de munti", "mare de grau si de porumb", "diadema de ninsoare", se impletesc armonios cu epitetele, comparatiile, hiperbolele si personificarile. Astfel comparatia "ca un intins curcubeu" are rolul de a colora si nuanta intregul tablou sugerand tricolorul. Epitetele inunda textul, il nuanteaza si-i dau relief: "campii arse si varuite", "paduri stufoase", "marete piedestaluri inverzite", "paduri intunecoase",- "limpede apa". Personificarile sugereaza legendele, fiindca muntii devin "ca doi uriasi, care stau la ambele capete ale tarii catand unul in fata altuia", dealurile "varsa urnele lor de zapada peste vai si lunci", paraiele "mugind groaznic se pravalesc in cataracte", ursul este "domn
stapan itor".
insiruirea bogatiilor naturale: sarea, fierul, argintul, arama, plumbul, mercurul, zincul, antimoniul, arsenicul, cobaltul, tuteaua, teluriul, aurul, creeaza imaginea unui colier de nestemate pe gatul sugerat al acestei zane a plaiului romariesc. Ele vor sa sugereze intentia lui Dumnezeu de a realiza aceasta "cap d-opera de arhitectura", in care sunt adunate toate frumusetile tarilor din Europa.
