Dimensiunea realista a romanului
Zodia Cancerului consta in faptul ca tema, ideea, conflictul, subiectul sunt luate din realitatea social-istorica. Scriitorul s-a documentat" cercetand cronicile, locurile, tipurile umane, obiceiurile, pe care le descrie. Elementul de intriga il constituie trecerea prin Moldova in drum spre Istambul a abatelui Paul de Marenne, insotit de Alexandru Ruset fiul domnului Antonie Ruset. Venit cu o scrisoare de la Vladimir Kaminski, castelan de Katowice, Paul de Marenne insotit de capitanul Turculet si de cativa monahi trece spre Iasi intampinat fiind de Alecu Ruset, care-i povesteste idila sa cu fiica domnului Gheorghe Duca, Catrina/. intre cele doua familii exista un conflict social-istoric in sensul ca George Duca-Voda, cum ii spune Sadoveanu, il indepartase din scaun,pe Antonie Ruset dand mult aur turcilor si determinandu-i pe turci sa-I chinuiasca. Tara Moldovei este un paradis devastat" de lacomia turcilor, de lupta pentru putere a pretendentilor la tron, de invaziile straine.
Duca Voda si Doamna Anastasia sunt prezentati ca un cuplu de arivisti, care sacrifica interesele tarii pentru interesele personale. Doamna tine o evidenta foarte stricta a bunurilor aduse la curte facand imposibila prezenta unor camarasi de tipul lui Dinu Paturica sau Andronache Tuzluc din romanul
Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon. Domnul este un ciocoi ajuns autocrat conducand dupa principiul legea sunt eu": Dar acuma-i invat pe toti minte, ca sa se supuie legii mele". Este de o lacomie fara limita: Porunca dau sa se plece toti visteriei, platind randuielile pana la o para si pana la un bob de linte". De aceea este fara mila fata de boierul
Grigori Ursachi pe care-l scot in fiecare zi din butuc slujitorii si-l bat la talpi ca sa-si plateasca datoriile, fie catre negustorul liovean, fie catre domnul sau". Necrutator este cu Lupul sulgerul, cu vel jitnicertil Bogdan si vel vistiernicul Ghenca, pe care-i va executa calaul curtii Buga. Sub acest aspect inrudirea cu Alexandru Lapusneanu al lui Costache Negruzzi se stabileste cu usurinta. De aceea blestemul rostit de Tudor Soimaru orb si batran inainte de a-si da sufletul la manastirea Golia numindu-l Anticrist pe Duca Voda ne apare putin justificat, fiindca adevaratul Anticrist era la Istambul.
Caracterul romantic al romanului este dat nu numai de idila dintre Alecu Ruset si domnita Catrina a lui Duca Voda, ci si de evaziunea romantica in trecutul istoric, de mutarea actiunii la Constantinopol intr-un decor mirific oriental specific rornantismului, de prezenta eroilor in cadrul unor biserici si manastiri; de implicarea unor elemente de specific nationa;, dar mai ale prin structura eroilor.
Caracterul exceptional al eroilor si al intamplarilor, care sunt o trasatura al programului estetic al romantismului rezulta din faptul ca cei doi eroi principali Alecu Ruset si domnita Catrina sunt print si printesa, angajati intr-o relatie de dragoste, traita in ascuns. Pentru a se putea intalni ei sunt ajutati de doica Catrinei, Magdalina, de domnita Ruxanda la Neamt, de abatele Paul de Marenne, de cuviosul Teofan.
intamplarile exceptionale sunt expuse sub forma celor sase semne. in primul rand faptul ca pe icoana Maicii Domnului de ia Manastirea Neamt s-au ivit lacrimi, apoi a urmat un cutremur de pamant, apoi a venit o ninsoare amestecata cu ghiata pe care mitropolitul Dosoftei a talmacit-o, ca fiind semnul maniei lui Dumnezeu asupra turcilor. Atunci venisera trimisii Portii sa ia birul, carnetele si darurile promise de Duca Voda. Al patrulea semn a fost o cometa. Scriitorul o asociaza cu uciderea starostelui Donie Hancu din porunca lui Voda. Atunci s-a aratat si o pasare ciudata cu pene albastre, cu ochi de rubin, care reproduce intocmai racnetul de moarte al starostelui. Este modul sadovenian de a trata mitul pasarea maiastra. El va ti reluat de Nicolae Labis.
Romantic este si episodul, in care Tudor Soimaru, acum batran fiind, vine in fata lui Voda si cere indurare pentru razesii orheieni, care au fost adusi prinsi la judecata, fiindca s-au rasculat din cauza birurilor nemiloase puse de domn. Domnul se face ca ii iarta si da ordine sa fie inch .si, pana vor plati indoit datoriile. Tudor moare in manastirea Golia dupa ce se spovedeste si se impartaseste strigand: Ma duc la morti; caci in aceasta viata si-n aceasta lume s-a aratat Anticrist!" numindu-1 pe Duca Voda. Clopotul cel mare al manastirii Golia a batut singur si Tudor Soimaru are parte astfel de o moarte romantica.
Romantica este si atitudinea, comportamentul unor boieri, care plini de mila si de dragoste fata de tara nu pol accepta jaful facut de Duca Voda. Vistiernicul Vasile Ghenca arata*, ca si jitnicerul Georgie Bogdan, acest lucru in fata Sfatului domnesc, intrebat fiind de mitropolitul Dosoftei, jitnicerul va marturisi ca este preocupat de soarta tarii si a oamenilor: - inalt preasfinte, iarta-ma daca-ti intorc vorba si-ti spun ca n-a fost ratacire. Caci fapta mi-am cugetat-o. Acest tovaras de osanda al meu mi-a aratat iii mai multe randuri, care sunt randuielile pe care le scoate Domnia pentru pieirea acestei sarace tari. Tablele vistieriei se lungesc si se umplu; zlotasii se pregatesc sa cuprinda lumea si s-o stranga, cata a mai ramas, mai rau decat paganii. Dupa ciumele care au fost, asta-i una noua. Si ne-am gandit la aceasta nebunie, sa sculam pe acei pamanteni, care au mai ramas cu inima si cu rusine. Cei fara inima si fara rusine pleaca nasul si ne judeca acum. Dar eu nu cunosc alt judet decat al lui Dumnezeu, si la El ma infatisez cu inima dreapta".
Sentimentul religios formeaza nucleul argumentului vistiernicului Vasile Ghenca: M-am A«pariat de o pedeapsa mai cumplita, cand va fi sa ma infatisez la judele meu cel mare, care este si al inalt prea sfintiei tale,, si al lui Voda si al tuturor. Vazand ca mi se pune in mana un cutit ca sa belesc tara, l-am lepadat". Privi pe toti cu umilinta, dar fara frica".
Evlavia este prezenta, cand avem la hramul Sfintei Paraschiva de la manastirea Trei Ierarhi prezentata slujba, la care ia parte Duca Voda cu doamna Anastasia si cu domnita Catrina, sau cand Alec.i Ruset il cauta pe unchiul sau Teofan la manastirea Casin.
Romantica este deghizarea Jui Alecu Ruset si a slujitorului sau Barladeanu in calugari mergand la Athos, care va fi reluata in
Fratii Jderi, cand
Ionut Jder si Botezatu procedeaza la fel spre a trece nestingheriti prin teritoriile aflate sub stapanirea turca.
Rapirea mirelui Stefan, beizade din casa boierului Ilie Tifescu este romantica, la vreme de noapte. Urmeaza o urmarire a lui Alecu Ruset de catre ostenii condusi de hatmanul Buhus si Cantemir serdar. Parasit de oamenii capitanului Turculet, Alecu Ruset ii intampina pe osteni singur, ramanand pana la final un erou romantic, aflat intr-o permanenta confruntare cu o realitate social-istorica dura. Prinderea si moartea lui exprima deplin raportul dintre realism si romantism in structura romanului istoric sadovenian.
Zodia Cancerului este o meditatie sadoveniana pe tema fortuna labilis, un
roman de problematica asociind o influenta a romanelor de factura expresionista,
asupra unui mediu patriarhal moldav, pe care autorul il cunoaste si-l cultiva. De
aceea Alecu Ruset ii spune abatelui-Paul de Marenne, ca Moldova este un loc unde
nasc si ttec vartejurile lui Dumnezeu s-ale oamenilor; unde calamitatile stau in
lucruri ca mierea in fiori. Aici ne veselim si ih alta parte pier oamenii de ciuma si de
sabie., Dumnezeu a ingaduit imparatilor, foametei si molimelor sa-si aduca aici
cortegiul. Aici, pe acest colt de pamant, care a fost candva paradis, nu mai este nimic
istatornic. Si domniile indeosebi sunt mai schimbatoare decat toate".
Aceasta meditatie insoteste imaginea-domnitei Ruxanda retrasa la manastirea Neamtu dupa moartea lui Timus Hmelnitki, care dintr-o minune a lui Dumnezeu" a ajuns o biata fiinta intristata", dar ii vorbeste domnitei Catrina de Alecu Ruset, cand acesta o viziteaza impreuna cu mama ej Nastasia-Doamna.
Imaginea Moldovei devastata de navaliri, de luptele pentru putere dintre partidele boieresti, de calamitatiie naturale este a unei tari bogate care este distrusa: Ramasesera insa, in domnia lui Duca-Voda, putine asezari de crestini pe acea vale bogata, caci, cu putini ani inainte, iernasera tatarii faramand si sparcuind, urmand dupa dansii rautatile pradaciunilor lesesti, foametea neasezarii si ciuma lui Dumitrascu-Voda. lazurile Bahluiului se potmolisera, morile statusera, hanurile se cumpaneau in trei pereti cu acoperisurile arse - locurile satelor pustii se cunosteau abia, in dudaie inalte; fantani spurcate de lesuri, cruci insemnand morti naprasnice, toata privelistea fericitelor asezari de odinioara arata mila domnilor si-a imparatilor, precum si binefacerile navalirilor si razboaielor care nu mai aveau contenire".
Domniile aduc cand binefaceri, cand sunt o calamitate: Antonie Voda, parintele meu, n-a inteles s5 adune comori dupa moda titanilor orientali; a zambit bielsugului public si a fost mazilit sarac. Duca-Voda insa a organizat hotia domneasca". De aceea Toate in Moldova sunt sourte, trecatoare si viforoase si cele bune si cele rele. Acum doi ani aceste locuri erau inflorite, si populate"." Fiindca atunci cand Dumnezeu se milostiveste asupra ei, infloreste de azi pe maine, ca o gradina in primavara dupa urgia iernii". Este modul sadovenian de a exprima ctmceptul de lume gradina.
Conceptul de fortuna labilis" il vedem actionand si asupra domnilor. Astfel Antonie-Voda este chemat la Istambul pentru ca Duca Voda le-a spus ca are bani multi: Stapanii de la Stambul au schingiuit l-au impuns cu ace de foc, i-au batut pene de trestie subt unghii,, l-au pus sa inghita tulpane de matase si i-au tras intestinele pe gura".
Chiar si asupra lui Duca Voda- atarna aceasta amenintare, pe care Alecu Ruset i-o arunca in dialogul din palatul domnesc. Domnul George Duca scrisese mai multe carti catre poloni, ca sa-l ajute,contra turcilor. Ele se gaseau in mana unor prieteni ai lui Antonie Voda. Daca aceste scrisori ar fi ajuns la Constantinopol Duca Voda ar fi fost mazilit si poate ucis. De aceea Alecu Ruset ii spune lui Duca Voda ca nu se teme: Facand altfel, cartile de care am vorbit se misca si purced la Tarigrad. Asta poate fi primejdie, nu insa pentru acest cap al meu". Ipocrit, Duca Voda il invita la masa ce-o da in cinstea abatelui Paul de Marenne dar il pune pe Milescu sa falsifice niste scrisori cu semnatura lui Alecu Ruset, scrisori care insotite de galbeni vor hotari moartea beizadelei in finalul romanului: - Aduceti-! aici! porunci Domnul incet, cu liniste. Voi l-ati crutat si bine ati facut. Eu insa l-am cumparat. L-am platit bani multi." De aceea Duca Voda are satisfactia de a-1 omori cu manaA«Jui pe Alecu Ruset: in aceeasi clipa inalta de la spate in sus buzduganul si pali in frunte, intre ochi pe Ruset". Episodul aminteste de felul incare a fost ucis tatal lui Tudor Soimaru.
Influenta stilului cronicilor moldovene asupra lui Mihail Sadoveanu este evidenta din felul in care la inceputul fiecarui capitbl se enunta printr-un titlu cuprinsul.
Romanul exprima maturitatea artei scriitorului si capacitatea de a realiza Fratii Jderi, aceasta culme a romanului istoric in literatura romana.
