La baza poemului sta basmul popular Calin Nebunul cules de Eminescu si prelucrat tot de catre marele poet in mai multe variante.
Din structura basmului Calin Nebunul, Eminescu nu a pastrat decat putine elemente, printre acestea numa-randu-se si numele personajului principal, Calin, devenit in poemul sau un simbol al puritatii morale si al statorniciei in dragoste.
Poemul Cdlin (file din povestE) a fost conceput in opt parti distincte, numerotate cu cifre latine. Din punct de vedere structural, cele opt parti alcatuiesc trei tablouri. in primul tablou (cuprinzand partile I, II, III si IV) poetul descrie un castel singuratic, aflat intr-un varf de munte, spre care un voinic suie cu greu. Ajuns la castel, tanarul patrunde in incaperea unde se gaseste fata de imparat, o prea frumoasa copila, adormita pe un pat de trandafiri. Dupa ce o priveste indelung, el se indragosteste de fata, o saruta, ii daruieste un inel si pleaca iar in lume. Fata, indragostita la randul ei de tanarul care ii daruise inelul, incepe sa-1 cheme fara incetare: Zburator cu negre plete, vin la noapte de ma fura." Dupa o vreme zburatorul isi face aparitia. Cei doi isi spun vorbe de iubire si tremurand ei se saruta".
Cel deal doilea tablou (cuprinzand partile V si VI) ne-o iniatiseaza pe tanara fata plangand din pricina faptului ca a fost parasita de iubitul ei. Alungata de catre tatal sau, imparatul, ea fuge in codru, se ascunde intr-o coliba impis-trita", unde va aduce pe lume unpui de print".
Cel de-al treilea tablou (cuprinzand partile VII si VIII) ni-1 infatiseaza pe zburatorul cu negre plete", cautand-o cu disperare pe iubita sa, despre care nu mai aflase nimic de sapte ani. Cum ratacea el prin lume, i-a fost dat sa vada intr-o vale un copil care umbla descult si incerca sa adune intr-un card bobocii muUi". intrebandu-1 cum il cheama si al cui este, copilul ii spune ca il cheama Calin, dupa numele tatalui sau, despre care mama sa i-a spus ca era zburator.
Voinicul strain", fericit ca si-a gasit iubita, patrunde in bordeiul in care pe scanduri goale doarme tanara nevasta". Cand se aude strigata pe nume, femeia crede mai intai ca viseaza: ar zambi si nu se-n-crede, ar racni si nu cuteaza". Dandu-si seama ca totul se intampla cu adevarat, ea incepe a rade doar cu ochii-n lacrimi, spariata de-o minune". Atunci, tanarul, drept in crestet o saruta pe-al ei par de aur moale /Si pe rand si-astupa gura, cand cu gura se adapa". intr-un peisaj feeric, ne sunt infatisate mai apoi, atat nunta celor doi tineri, cat si nunta gazelor.
Peisajul feeric si misterios nu este o simpla descriere a unui colt de natura, ci o transfigurare poetica a unui cadru de basm, anuntat inca din titlu (file din povestE).
Depasirea spatiului real si intrarea in cel al visului, al basmului sunt marcate de versul: De treci codri de arama". Decorul este intr-adevar unul de basm: padurea pare de argint", iarba, de omat", vazduhul e LamaieL", copacii par a 11 si ei insufletiti, caci poarta suflete sub coaja", iar izvoarele coboara-n ropot dulce". Nu departe de acest loc plin de lumina, langa lacul care-n tremur somnoros si lin se bate", se zareste o masa mare-ntinsa cu faclii prea luminate". Aici se afla, sositi din lumea intreaga, pentru a serba nunta celor doi, imparati si-mparatese", Fet,iFrumosi cu par de aur, zmei cu solzii de otele,/Cititorii cei de zodii si sagalnicul Pepele". Aparitia mirilor ii prilejuieste autorului o noua si frumoasa descriere. Mireasa are o rochie lunga, alba, iar de emotie .Jata-i rosie ca marul". in par are prinse .Jlori albastre", iar pe frunte poarta o stea. Dupa cum e obiceiul, socrul ii roaga pe cei doi nuni, mandrul soare" si mandra luna", sa ia loc in capul mesei, iar toti ceilalti invitati suni chemati sa se aseze dupa cum li-s anii, cum Ui rangul". De indata lin vioarele rasuna, iara cobza {ine hangul", dupa traditia nuntilor imparatesti.
Trecerea catre cealalta nunta, a gazelor, se produce spontan: Dar ce zgomot se aude? Ba-zait ca de albine?/To{i se uita cu mirare si nu stiu de unde vine."
Nunta gazelor, sugerand nunta tipic taraneasca prin desfasurare si organizare, este o sarbatoare a intregii comunitati, la care participa o multime de norod". Agitatia este mare: furnicile cara saci mari cu faina ca sa coaca pentru nunta si placinte, si colaci", albinele aduc miere si colb marunt de aur,/Ca cercei din el sa Jaca cartul, care-i mester faur".
Vornicul nuntii e un greierel" si preot un bondar rotund in pan-tec", imbracat in vesmant de catifele". Mirele apare intr-o coaja de aluna trasa de lacuste. El e un fluture cu mus la{a rasucita". Alaiul nuntasilor este alcatuit din JJuturi mul(i. de multe neamuri", tantari - lautari, gandaeei si carabusi.
Mireasa, o IIoare frumoasa (vioricA). ii asteapta pe foii ..indaratul usii". Plin de umor eslc portretul crainicului -un greier, care sare sprinten pe masa imparateasca, de unde gra-iesle cu gravii ale: - Sa iertasi, boieri, ca nunta s-o pornim si noi ala iuri".
Poemul Calin (file din povestE) este remarcabil prin frumusetea versurilor si a descrierilor de natura.
