Atat de frageda este o idila reprezentativa pentru tema iubirea din lirica lui Eminescu. Pentru a intelege problematica, subtilitatea, modelele, procesul, profunzimea gandirii eminesciene, procesul de formare si evolutie al universului eminescian este important sa vedem in aceasta poezie o ars poetica in sensul urmaririi felului in care se realizeaza pe de o parte sinteza estetica a romantismului cu elementele de clasicism, realism, simbolism, in gandirea lui Eminescu, pe de alta parte felul in care se penetreaza din planul gandirii creative de nivel inventiv, de la conceptul de lume ca univers al afectului, la nivelul inovativ, in care Iubirea devine un principiu (arhe), asa cum in filosofia antica greaca principiul Eros unea principiul masculin (spiritul) cu principiul feminin (natura). De aceea studiul imaginarului eminescian, cu ajutorul metaforelor pentru a construi imaginea iubitei ideale si apoi a Iubirii in sine este edificator.
Iubita primeste de la inceput o haina romantica vegetala printr-o comparatie cu floarea alba de cires", care sugereaza virtutile eroinei: puritatea, gingasia, candoarea, delicatetea, dar si atributele principiului feminin. Ideea poetica o va relua Lucian Bl aga in Buna Vestire pentru floarea marului. Conceptul de catharsis este subtil implicat si prin el dimensiunea clasicista prin proiectia spre o eroina ideala in imprejurari ideale. Suportul in realitatea sociala este sugerat prin covorul moale", matasea, suna sub picior", dar si conceptul de lume ca univers social. Metafora eminesciana desi romantica coniextualizata sugereaza sinteza estetica eminesciana. Algoritmul interior al imaginarului eminescian aduce imaginea de inger" (Si ca un inger intre oameni") care este tot romantica, mitica, exprimand o etapa de la inger si demon spre.
Luceafarul. Proiectia spre ideal a imaginii iubitei are ca scop sa exprime Iubirea". Devenita inger iubita ii indruma pasii gandului creativ spre sublim, transfigurand-o: Plutesti ca visul de usor". Metonimia matasea suna sub picior" da coordonata, auditiva a imaginii vizuale. Transfigurarea ca procedeu romantic este utilizata de Eminescu cu multa subtilitate spre a realiza metamorfoza de la real la sublim a iubitei, de la exterior la interior, la vis, la planul oniric specific romantismului. Este Frumosul ideal, ca principiu, asa cum il gasim la Platon, spre a ajunge in Luceafarul la arhetipul ,Fecioara intre sfinti".
Imaginea aceasta ideala determina vibratia sufletului poetului: S-atarna sufletu-mi de ochii/ Cei plini de lacrimi si noroc". Iubita devine un vis ferice de iubire", ca moment al proiectiei iubitei spre sublim, metamorfozandu-se din iubita" in iubire", (Mireasa blatida din povesti") adica
Kore Kosmou - fecioara lumii. Ea poate determina mutatii adanci in gandirea poetului (Cat poti cu-a farmecului noapte/ Sa-ntuneci ochii mei pe veci"). Poetul traieste in realitate visul Cu-a gurii tale calde soapte/ Cu-mbratisari de brate reci".
Pentru a ramane ideala iubita trebuie sa renunte la implinirea iubirii, fiindca timpul va aduce o metamorfoza care tva distruge aceasta imagine ideala. Ea va ramane Mireasa sufletului" pentru poet, desi va fi Pierduta vecinie }, fiindca poetul a facut greseala transformarii visului in realitate: Ca te-am zarit e a mea vina". Iubita trebuia sa ramana visul de lumina", metafora care sugereaza devenirea, metamorfoza ei in Iubirea - ca model ideal, ca o reprezentare a sublimului: Si-o sa-mi rasai ca o icoana/ A pururi verginei Marii", adica Virtutea insasi: Pe fruntea ta purtand coroana". Aici e punctul de geneza a idealului feminin pe care-1 vom gasi in Luceafarul, unde eroinei i se propune sa devina doamna a lumii spirituale: Si toata lumea din ocean/ De tine o s-asculte".
Imaginarul eminescian este creativ in sensul ca este o matrice generatoare de prototipuri, arhetipuri, actanti. .Iubirea ca tema la Eminescu are o continua metamorfoza de la instin ct (Astfel dointa-i gata") la afect (De dorul lui si inima/ Si sufletu-i se umple") apoi devine concept, principiu generand eroina din Lucea/cirul ca arhetip al principiului feminin.
