Romanul
Rascoala are ca tema revolutia burghezo-democrata in momentul ei cel mai important, cand burghezia preia puterea politica. Ideea este ca o societate parazitara, ca societatea feudala romaneasca reprezentata de monarhia absolutista prusaca a dinastiei de Hohenzolern, este sortita pieirii.
Subiectul il constituie evenimentele de la 1907, pe care autorul le va analiza cu luciditate. Momentul de la 1907 este creat de burghezia in ascensiune pentru a pune mana pe puterea politica. Ea detine majoritatea parlamentara dar nu si investitura parlamentara pentru a face guvernul, adica de a prelua puterea politica. De aceea agita masele prin presa, fiindca taranimea nemultumita de pierderea pamanturilor obtinute prin reforma lui Alexandru Ioan Cuza este gata de revolta. La un butoi de pulbere trebuie doar un chibrit. De aceea ca in toate revolutiile burghezia a ridicat masele, a preluat puterea politica si apoi a reprimat masele. Acesta a fost rolul sadic al partidului liberal.
Miron Iuga; reprezentantul constiintei clasei feudale, exprima exact acest mesaj a1 romanului: Promit averea noastra taranilor ca sa starneasca dusmanie intre noi si tarani. Ce le pasa lor daca astfel se da foc tarii? Pentru ei nu exista interesul tarii ci numai interesul partidului lor. Sunt stapanii oraselor care ne. exploateaza cum vor. Nu le ajunge. Pe noi nu ne-au putut subjuga prin bancile si creditele lor, nici prin industria lor. Numai noi le mai rezistam, si pentru ca nu au izbutit sa ne doboare altfel, iata-i aparatorii taranilor irhpotriva noastra, ei care n-au trecut bariera oraselor de frica sa nu-si manjeasca ghetele. Vor sa imparta pamanturile noastre taranilor, dar nu se gandesc sa imparta cu nimeni beneficiile fabricilor si bancilor lor. in fond vor sa decapiteze pe tarani omorandu-ne pe noi, caci turma taraneasca fara pastori va fi pe urma complet la cheremul lor." Miron luga exprima exact punctul de vedere al clasei feudale. El vede bine consecintele pierderii puterii si de aceea pentru el modul, cum actioneaza burghezia, este o tradare de tara: Ce fac ei nu-i politica, e crima". Adevarul acestor cuvinte va fi confirmat de desfasurarea evenimentelor: iti face impresia unei destrabalari uriase". Este exact ceea ce se petrece in contemporaneitate, cand burghezia comunista s-a transformat rapid intr-o burghezie tradatoare a intereselor nationale.
Caracterul realist al romanului Rascoala se exprima in primul rand, prin faptul ca troii reprezinta categorii sociale si actioneaza in imprejurarile revolutiei burghezo-democratice.
Miron luga este tipul boierului autoritar. Fiul sau
Grigore luga este liberal. El intelege necesitatea reformelor pentru a face ca tensiunile sociale sa scada. De aici conflictul cu tatal.sau. Nadina luga, sotia lui, este varianta feminina a parazitului. Mondena, rasfatata, capricioasa, rafinata, imorala, fara minte, va sfarsi printr-o moarte .violenta. Gogu lonescu, vecinul de mosie dar si ruda, este boierul parazit, monden.
Grupul social al arendasilor este mai slab reprezentat.
Caracterul unicat al situatilor da romanului originalitate. Astfel, dupa ce il impusca pe Trifon Guju, Miron fuga traieste ,.o satisfactie care-i ingrasa inima". O maciuca il loveste in cap cu atata sete, "ca se auzi imprejur un parait". Desi mort. el ramane in picioare, fiindca taranii inghesuindu-se sa-l loveasca "parca-l sprijineau sa nu cada".
Reactia multimii este slirprinsa poetic: "Multimea, framantata ca o balta rascolita de o furtuna naprasnica, se indoia cand incoace, cand incolo, cautand parca sa-si descarce mai repede furia ce o sugruma". Caracterul simbolic al momentului mortii lui Miron luga este subliniat: "taranii, imbrancindu-se fara odihna, treceau peste trupul lui, il calcau in picioare, apasandu-l si framantandu-l cu pamantul, in care isi infipsese din viata toate radacinile".
Nuantarea, ca tehnica realista este usor de urmarii in scena in care Petre Petre este chemat de Marioara, care- , spune ca taranii l-au ucispe Miron luga. Reactia lui este spontana: "Fara alta vorba si curma lucri I si porni grabit, aproape fugind". Pe drum se gandeste ca "el singur n-are sa se poma lupta cu tot satul si nici sa opreasca pe oameni de-a se racori". Dupa ce vede pe Miron luga mort si-i scoate pe tarani din casa, vrea sa-i opresca pe ace tia ,sa distruga conacul construit de1 Grigore luga pentru Nadina.
Cand vede fbtogi.fia Nadinei, rare-l privea cu dispret, el se infurie si
loveste cu barda portretul: ..zgomotul sticlei zdrobite paru o tanguire prelunga si intepatoare. Cioburile improscau din locul loviturii ca stropii de sange dintr-o rana". Apoi Petre este cel care-i indeamna pe tarani ;a distruga: "Dati baieti, ce stati! racni Petre cu ochii insangerati de manie" si sa de. - foc. Este aceeasi tehnica, pe cate am remarcat-o si in romanul
Ion, cand un erou, pe doua pagini, isi schimba atitudinea si comportamentul intr-o logica interioara surprinsa,cu multa arta, dovedind calitatile de analist ale autorului.
Stilul lui Liviu R-ebre;.nu este sobru, realist, nuantat, obiectiv, cu epitete, metonimii, simboluri strict functionale. Analiza are o gt;adatie a evenimentelor interioare, cu un ritm algoritmic logic, ca re puile in paralel viata interioara cu cea sociala a eroilor. El stie sa asimileze neologismele, dar si elementele limbii populare, intr-o sintagma de maxima expresivitate: "Pleaca sanatos si sa ne vedem, cand ne-om vedea ceafa", ii spun taranii lui ^tefanescu, "ca te-am pascut noi". Replicile acestuia sunt lot sugestive: "ca ma lasati pe drumuri, lipit pamantului".
Metaforele, simbolurile, comparatiile au un context unic, expresiv: "cioburile improscau din locul loviturii ca stropi de sange dintr-o rana", "cativa tanduri il pleznira peste obraji zgariindu-l ca niste ghiare", "flacarile mari izbucnira prin acoperis ca o coroana luminoasa", "multimea framantata ca o balta rascolita de furtuna".
Epitetul primeste o valoare deosebita. Petre Petre venit sa-i potoleasca pe tarani devine dupa ce vede portretul Nadinei, si i; aminteste rolul pe care l-a avul in uciderea ei, fiind un conducator al rascoalei:
"Dati baieti ce stati! racni Petre cu Ochi insangerati de manie. "Glasul i se usca in gatlej, numai buzele i se miscau arse11.
Focul din exterior este exprimarea uriui foc interior.
Ca si in romanul Ion, actiunea romanului Rascoala are doua mari secvente: Se "* misca (ara si Focurile, incepe cu elementul de intriga, adica discutia din treri, despre pamant intre Grigore Iuga, Simion Modreanu, Ilie Rogojinaru si se incheie cu plecarea lui Qrigore Iuga din Bucuresti,.unde in gara are o noua intalnire cu IIie Rogojinaru, in care fiecare-si expune concluziile la premizele din discutia de la inceputul romanului. La aceasta tehnica de roman sferoidal se adauga tehnica algoritmica a analizei psihologice, precum si o stratificare pe trei fire narative: Miron Iuga, Petre-Petre, Titu Herdelea, prin care se fac ramificatii in clasa dominanta, in structura satului si in viata orasului a parlamentului, in politica si presa.
Romanul Rascola, este punctul de varf, in creatia lui Liviu Rebreanu, alaturi de el stau Ion si
Padurea spanzuratilor. Celelalte romane:
Ciuleandra, Adam si Evta, Gorila, Amandoi sunt mai putin realizate.
