Poezia "Ora fantanilor" de
Ion Vinea a fost publicata in revista "Viata romaneasca", in anul 1938 si a dat titlul singurului volum de poezii publicat in timpul vietii. Poezia concentreaza tematic si stilistic emotia lirica, pana la abstractizarea si intelectualizarea expresiei. Adept al constructivismului, curent de avangarda care promova apropierea artei de formele tehnologice, industriale ale inventiei modeme, negand decoratiile de limbaj sau sentimentalismele. Se ajunge astfel la o arta care cenzureaza emotia lirica, sensibilitatea, construind o varietate de experimente, inovatii prozodice. Poezia lui Ion Vinea exclude sensibilitatea emotiva si se manifesta intr-un impresionism intelectualizat, a carui forma schematizata ajunge chiar la geometrizarea limbajului artistic.
Titlul poeziei, "Ora fantanilor" simbolizeaza dualitatea existentiala - viata si moarte - ca izvor al unei cunoasteri cu accente elegiace.
Structura, semnificatii, limbaj poetic
Poezia este structurata in trei strofe, prima si ultima de cate patru versuri, iar strofa a doua de cinci versuri.
Strofa intai ilustreaza "ora" favorabila pentru puritate si frumusete, in care contemplatia divina creeaza spiritului uman o liniste binefacatoare, "linisti stelare". Esenta existentei umane se transfera intr-un spatiu abstract, intre cer si mare, "clar semn de lumi fara nume", contururile obiectelor sunt difuze, apusul soarelui colorand Thalassa (numele antic grecesc al marii -«.«.) "in ambru si-n jar".
Strofa a doua compune acelasi spatiu abstract si neprecizat al universului, unde se aud "Vocile sfant de curate", care elibereaza omul de spaime, fruntile si ochii devin de o puritate sacra, "fruntile pure si ochii, / cugetul gol si curat e". Glasurile naturii, simbolizate de "clopotele" sunand leganat si invesmantate in "nuntestile rochii" sugereaza imaterialitatea lumii, faptul ca fiintele si obiectele si-au pierdut consistenta materiala, devenind o muzica diafana a sferelor.
in ultima strofa, astrul selenar, luna, se iveste pe cer din strafunduri cosmice misterioase, este "Ora fantanilor lunii", care-i da poetului o sacralizare interioara de inger, ca o rugaciune purificatoare de suflete "netalmacite si sumbre". Strofa compune un ritual divin, ilustrat printr-un limbaj religios, "inger - sopteste prin umbre / vorbele rugaciunii", pentru o curatire totala a cugetului artistului.
Poezia este un act de eliberare totala a artistului, realizata printr-o exprimare concisa, care "nu este menita sa ascunda [], ci sa imite tehnologia comunicarii moderne, limbajele artificiale" (Nicolae ManolescU).
