Ion Pillat fixeaza trei etape esentiale ale creatiei sale, pe care le organizeaza in cele trei volume de "Poezii" din 1944:
» Etapa parnasian-simbolista este ilustrata de poeziile publicate pana in 1920, in care se simt puternice influente ale poetilor francezi, englezi si germani. Poeziile acestei perioade sunt strabatute de un exotism asemanator cu peisajul otoman al lui Bolintineanu, cel arab, mongol si japonez al lui Macedonski, cu budismul eminescian, cu tenta asiatica a lui Alecsandri si indica a lui Cosbuc. in aceasta perioada se inscriu volumele de poezii: "Visari pagane", "Eternitati de-o clipa", "Amagiri", "Gradina intre ziduri".
» Etapa traditionala este reprezentata, in principal, de poeziile cuprinse in volumul "Pe Arges in sus" (1923), considerat cel mai valoros sub raport artistic din intreaga creatie, dar si de celelalte creatii aparute pana in 1928.
Ion Pillat se intoarce la anii copilariei, considerand, ca si Lucian Blaga, ca este perioada cea mai plina si cea mai profunda de trairi interioare, de aceea poeziile din aceasta perioada nu sunt simple pasteluri in care se descrie natura exterioara, ci "pasteluri psihologice". Lirismul reconstituie lumina calda si seninatatea spatiului interior al copilariei, poetul pledand pentru meditatie asupra dictonului "Carpe diem", adica, asa cum interpreteaza N.Manolescu, "traieste bucuria vietii". in poezia "Ctitorii" care deschide volumul "Pe Arges in sus", Pillat fixeaza spatiul trairii intense a vietii, intr-un loc mirific, pe Arges, acolo unde Negru-Voda cauta locul binecuvantat in care sa zideasca
Manastirea Argesului. Alte poezii ale acestui volum releva un poet sensibil, fin observator al lumii inconjuratoare, peisajul fiind un pretext pentru meditatie asupra efemeritatii omului si perenitatea naturii: "Florica", "Varful dealului", "in vie", "Castanul cel mare", "Radacini", "Camara de fructe", "Odaia bunicului", "Ochelarii bunicii", "Batranii" etc. Poezia "Aci sosi pe vremuri" este considerata capodopera lui Ion Pillat, fiind o meditatie asupra scurgerii implacabile a timpului si succesiunii generatiilor.
» Etapa clasicizanta se caracterizeaza printr-o "poezie pura", experienta poetica singulara in intreaga literatura romana. Influentat de lecturile din Homer, Sofocle, Horatiu, Dante,
Shakespeare, Ceryantes, Racine, La Fontaine, Goethe, Pillat creeaza o poezie in care forma atinge perfectiunea. in aceasta etapa se inscriu volumele "Caietul verde", "Scutul Minervei" si "Poeme intr-un vers", iar ca poezii semnificative se remarca : "Elegie in fata marii" si "A doua elegie".
