Poezia are ca tema mitul reintegrarii cum il denunlea Mircea Eliade, sau Marea Trecere si sugereaza universul bacovian cu trasaturile lui. Este in acelasi timp o meditatie pe tema poetul si poezia. Poetul este sugerat ca in estetica simbolista si traieste un vis simbolic.
Lacustra este o locuinta primitiva din paleolitic, cand oamenii traiau in colibe suspendate pe piloni in mijlocul unor ape, spre a se apaua de marile animale. Locuinta era legata de tarm cu o punte de lemn, care" noaptea se tragea si o izola. Tot astfel universul bacovian este izolat, suspendat intr-un punct intre pamant, apa, aer.
Tema, eroii si subiectul sugereaza conceptul de corespondenta dar si de autonomie a esteticului preluat din clasicism. Podul sugereaza conceptul de corespondenta: Ca n-am tras podul de la mal", dar avem si conceptul romantic de lume ca vis: Tresar prin somn, si mi se pare". Aceasta izolare a locuintei lacustre sugereaza si conceptul de poezie pura specific simbolismului.
Analogia ca trasatura a esteticii simboliste se impleteste cu o nuanta de cosmicizare, fiindca asa cum locuintele lacustre stau intre pamant - apasi cer, tot asa universul poetic sta intre realitatea fizica - sociala si realitatea spirituala.
Simbolul lacustra sugereaza in acelasi timp o intoarcere la origine ab origo", o evaziune romantica intr-o alta lume. Sintagma ma duce-un gand" sugereaza versul eminescian: El zboara gand purtat de dor", Asa cum Hyperion se intoarce la locul unde se naste universul: Caci unde-ajunge nu-i hotar / Nici ochi spre a cunoaste / Si vremea-ncearca in zadar /Din goluri a se naste", tot astfel eul bacovian cauta sa ajunga la punctul de corespondenta dintre creat si increat: Un gol istoric se intinde,/Pe-aceleasi vremuri ma gasesc / Si simt cum de atata ploaie / Pilotii grei se prabusesc."
Simbolul lacustra sugereaza si eul poetic bacovian, fiindca asa cum locuinta lacustra sta izolata in mijlocul apei, tot astfel eul bacovian sta ca un ecou sonor in mijlocul universului", cum se autodefinea Victor Hugo.
Sentimentul de melancolie, in esenta romantic, sugereaza tristetea cu care poetul se instraineaza,- ca si Hyperion ipostaza a eului eminescian, de lume. Starea de trezire, de constiinta, este sugerata de gerunziile tresarind", asteptand", dar si prin sintagma tresar prin somn". Este o patrundere in lumea interioara a eului, un moment in drumul spre constiinta de sine, tratata de Luciap Blaga in poezia Munte vrajii.
Poezia poate fi interpretata si ca o meditatie pe tema destinului, determinata de o disoiutie universala, de un potop, de declansarea stihiilor: Si simt.cum de atata ploaie / Pilotii grei se prabusesc". Cuvantul singur" preia incarcatura semnificatiilor din poezia
Plumb, sugerand ca si in finalul poemului
Luceafarul de Mihail Eiminescu, retragerea in sine.
Trasaturile definitorii ale stilului bacovian apar ca si in poezia Plumb ca fiind: concizia, simbolizarea, cristalizarea, vizionarismul, sugerarea, analogia, nuantarea, cromatica.
Contextul simbolic creat de cuvantul lacustra: val, podul, pilotii, ploaia, exprima aceeasi tehnica de simbol central, care cristalizeaza textul. Aici rolul de cuvant cheie si simbol central il joaca cuvantul lacustra, cuvant care sugereaza universul poetic. Apa sugereaza lumea spiritului, cunoasterea, care prin valorile ei determina disolutia valorilor lumii materiale, ducand ca si la Eminescu, la inchiderea poetului intr-un univers propriu. Imaginarul oniric, este incarcat de sugestii si analogii. Poetul da densitate simbolului intr-un context de maxima claritate si constientizare.
