Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



DIMITRIE CANTEMIR - incercare de portret - intre umanism si iluminism despre Dimitrie CANTEMIR



1. incercare de portret - intre umanism si iluminism



Cultura noastra n-a numarat prea multe personalitati multilaterale. in acest context, Dimitrie Cantemir este primul mare nume si va fi continuat in timp de Heliade Radulescu, Hasdeu, N. Iorga, G. Calinescu.

Considerat unul dintre cei mai eruditi umanisti, el s-a situat cu mult deasupra carturarilor vremii sale. Si-a format cultura dinspre antici catre moderni, preluand limba latina drept instrument esential al expresiei, alaturi de alte limbi de amplu suflu cultural.

Deviza sa este extrem de convingatoare: Sufletul odihna nu poate afla pana nu gaseste adevarul, carile il cearca oricat de departe si oricat de cu truda i-ar fi a-1 nimeri." O mare pasiune pentru cercetare a fost ajutata de contactul cu carturari de exceptie, de sederea la Curtea Otomana in timpul careia a avut privilegiul descoperirii unor inalte valori universale.

Carturar umanist, deschis catre lume si progres, D. Cantemir a prefigurat iluminismul si nu in zadar, Scoala Ardeleana si-1 va lua ca model si inspiratie.



2. Complexitatea preocuparilor; diversitatea lucrarilor

Multitudinea preocuparilor lui Cantemir face practic imposibila demarcarea stricta a valentelor personalitatii sale. A fost in acelasi timp savant si istoric, muzicolog si literat, cercetator al limbii si al folclorului, filosof si patrunzator in sistemul religiilor.

In stiinta si filosofie

A» f A»

Pentru stiinta, el s-a impus prin credinta in cercetare, in patrunderea marilor taine ale lucrurilor, ale lumii si ale universului intreg. A realizat o fizica, cercetand dinamica lucrurilor. De aici, s-a lansat in filosofie si a scris o metafizica. Mai departe, a pus filosofia sub semnul dialogului platonician, iar creatia sa - Divanul sau Galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul - subliniaza superioritatea vietii spirituale asupra celei biologice.



Ideile filosofice ale marelui carturar se regasesc cu deosebire in Imaginea stiintei sacre, in Logica, in Sistema religiei mahomedane.

In istorie

De buna seama ca cea mai mare contributie o are Cantemir in domeniul istoric. Venind pe directia deschisa de cronicari, el descopera stiinta istoriei pentru romani si realizeaza monografii asupra unor posibile personalitati (Viata lui Constantin Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor si BrancoveniloR). Lucrarea sa esentiala in domeniu este Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, unde planul extrem de vast si larga informatie prelungesc o tema indelung disputata de cronicarii moldoveni - originea si continuitatea tuturor romanilor in teritoriu. Cantemir afirma ca sunt mosii si stramosii nostri, a moldovenilor, a muntenilor, a ardelenilor si a tuturor oriunde se afla, a romanilor, precum si singur numele de mosie ne arata si limba cea parinteasca nebiruit martor ne este". Valoroasa pentru vasta ei documentare, lucrarea demonstreaza existenta unui vechi stat independent.

Dimitrie Cantemir a avut in vedere si evolutia universala, propunand o ampla istorie a Imperiului Otoman - intre crestere si descrestere".

Depasindu-si inaintasii, Cantemir nu mai explica fenomenul istoric prin vointa fortei divine (precum cronicariI), ci da atentie cauzalitatii: Nici un lucru fara pricina sa se faca nu se poate."



Descriptio Moldaviae

Descriptio Moldaviae este prima noastra lucrare monografica asupra Moldovei. Ea se structureaza pe trei parti: prima are in vedere geografia tarii (asezare, relief, flora, fauna, localitatI) si propune prima noastra harta. A doua prezinta organizarea administrativa si politica. in ultima parte gasim interesante detalii despre limba, traditii, religie. Dimitrie Cantemir reia problema latinitatii limbii romane, vorbind pentru prima data despre diferentierile dialectale. La un alt nivel, el se refera - tot pentru prima data - la obiceiul national al oratiei de nunta.

Lucrarea este meritorie atat pentru documentata descriere geografica si politica, cat si pentru pertinentele comentarii etnografice si folclorice. De fapt, D. Cantemir este primul nostru carturar care preia in sfera cercetarilor etnografia si folclorul. O face cu o vibranta dragoste de tara si, de multe ori, cu autentice virtuti literare. in arta

D. Cantemir scrie cu mandrie despre Moldova, dorind sa impuna strainatatii imaginea unui popor viteaz si a unei tari bogate. isi propune o stricta obiectivitate.

Capitolul Despre naravurile moldovenilorsemnaleaza cusururile care-i slutesc", decat a-i insela cu lingusiri"; deci apar si umbrele de caracter, dar si luminile. Moldovenii sunt cutezatori, semeti", glumeti si veseli", dornici sa petreaca in ospete". Osteni priceputi, intind bine arcul", poarta cu indemanare sulita", desi arma preferata este palosul". Unele defecte ar fi - lenevia si faptul ca nu sunt iubitori de invatatura". (Timpul masurat in secole dezminte, bineinteles, aceasta observatie facuta de Cantemir.) Traditionala ospitalitate impresioneaza: de cea mai mare lauda; caci desi foarte saraci din pricina invecinarii cu tatarii, totusi nu se dau inapoi niciodata sa dea mancare si gazduire unui oaspete si-1 adapostesc fara plata timp de trei zile, impreuna cu calul sau. Pe strain il primesc cu fata voioasa, ca si cand le-ar fi fost frate sau alta rudenie. Unii asteapta cu masa de pranz pana la al noualea ceas din zi () ca sa nu manance singuri."

Jugul otoman, dar si serbia i-au saracit pe tarani - arata D. Cantemir. Razesii din pricina saraciei si-au vandut mosiile stramosesti"; Dintre toti taranii serbi, cati sunt pe lume, cei mai nenorociti as crede ca sunt taranii moldoveni - daca bogatia pamantului si a recoltelor, chiar fara voie, nu i-ar mantui de mizerie"; Tirania turceasca apasa foarte greu pe Moldova."

Bogatele traditii exprima fantezia si spiritul creator al moldovenilor: hora, paparudele, dragaica, zburatorii, oratia de nunta, calusarii s.a. Calusarii se aduna o data pe an si se imbraca in straie femeiesti. in cap isi pun cununa impletita din pelin si impodobita cu flori (). Toti au in mana cate o sabie fara teaca, cu care ar taia indata pe oricine au cuteza sa le dezveleasca obrazul (). Capetenia cetei se numeste A«staritA», al doilea A«primicerA» (). Caci ei au peste o suta de jocuri felurite si cateva asa de mestesugite, incat cei ce joaca parca nici nu ating pamantul si parca zboara in vazduh. in felul acestea petrec cele zece zile intre inaltarea la cer a lui Hristos si sarbatoarea Rusaliilor si strabat toate targurile si satele, jucand si sarind" Oratia de nunta este rostita de staroste; transfigurarea, alegoria, scenariul solemn reliefeaza sensibilitatea creatorului anonim - poporul: Mosii si stramosii parintilor nostri, umbland la vanat prin codri, au dat peste tara in care locuim noi acum si in tara asta traim, ne hranim si ne intarim cu laptele si mierea ei. imboldit de pilda lor, maritul boier cutare, in timp ce umbla dupa vanat pe campii, prin codri si prin munti, a dat de o ciuta, care, sfioasa si cuminte, nu i-a ingaduit sa-i vada fata ei, a luat-o la fuga si s-a ascuns. Am pornit pe urmele ei, care ne-au adus pana la casa aceasta; de aceea va trebui sau sa ne dati sau sa ne aratati incotro a fugit vanatul pe care l-am gonit cu osteneala si sudoare din pustietati."

Bogatiile neasemuite, paduri, lunci, ape, ogoare, livezi, vanat ales - fac din Moldova un taram edenic. Ierunca are o carne foarte gingasa si alba, si la gust intrece potarnichile si chiar fazanii." Frumusetile dau impresia unui taram de basm. Astfel, descrierea Ceahlaului, a muntelui mitologic, este conturata prin elemente vizuale, de perspectiva, cromatice si auditive. Maretiei geologice, in nemiscarea sa, i se adauga si filonul de apa, semnul dinamicii, miscarii si al sunetului. Plasticitatea imaginilor artistice si comparatiile dau pregnanta tabloului unitar. Cel mai inalt dintre munti este Ceahlaul, care, daca ar fi intrat in basmele celor vechi, ar fi fost tot atat de vestit ca Olimpul, Pindul sau Pelias. Este asezat in partile Neamtului, nu departe de izvorul Tazlaului, iar mijlocul lui este acoperit de zapezile vesnice; pe varful lui, insa, nu se gaseste nici pic de nea, fiindca pare sa fie deasupra norilor de zapada. Din varful sau, care se inalta ca un turn, se pravale un parau foarte limpede, ce se napusteste cu mare larma peste stanci si se varsa in Tazlau. Drept in varf se vede o statuie straveche de cinci coti, infatisand, de nu ma insel, o batrana cu douazeci de mioare."

Descrierea Moldovei, prin accentuarea originii romane a poporului si a limbii romane, continua si dezvolta ideile cronicarilor nostri. Dimitrie Cantemir nu traieste mandria ca stramosii nostri - romanii - sunt cuceritorii lumii, ci (intr-o viziune noua, originala) incearca sentimentul maretiei ca stramosii nostri sunt creatori de civilizatie. Conceptul de civilizatie este, in opera lui, cel umanist. Si incercarea lui de a alcatui o limba literara este un reflex umanist." Ustoria literaturii romane, Ed. AcademieI).



Opera literara

Opera literara a marelui carturar este constituita cu deosebire de Istoria ieroglifica. Ea a fost catalogata de unii cercetatori drept cel dintai roman romanesc de realitate istorica" (N. IorgA). S-a afirmat chiar ca ar fi roman social-filosofic cu caracter patriotic, apropiindu-se de pamfletul politic. Fara indoiala ca Istoria ieroglifica este lucrare alegorica (un fel de fabula de vaste proportiI) ce infatiseaza o intreaga epoca (inceputul secolului al XVIII-leA) sub semnul luptei dintre inorog sl corb", patrunzand de fapt epoca respectiva in toate sensurile sale. Semnele" (hieroglifelE) esentiale ale lui Cantemir sunt animale care simbolizeaza rivalitatea dintre familia Cantemirestilor si cea a lui Brancoveanu, cu prelungire catre expunerea relatiilor dintre doua tari - Moldova (Tara Patrupedelor" si Muntenia (Tara Pasarilor"). Actiunea propriu-zisa a operei este relativ simpla: Corbul" (BrancoveanU) vrea sa-si extinda influenta si asupra Moldovei si pune la cale urmarirea inorogului (D. CantemiR). Dupa cateva situatii aventuroase, inorogul este tradat de ai sai, este prins si inchis. Finalul va anunta eliberarea lui.

Dar o asemenea actiune ii permite lui Cantemir sa patrunda realitatea politica a epocii si nu doar din Moldova si Muntenia (cu incrancenata lupta pentru putere, cu aplecarea spre umila conditie a poporului de muste" sau albine", cu prezentarea revoltei mustelor" etC), ci si din Imperiul Otoman. Spre exemplu, prezinta o impozanta alegorie care vizeaza posibila descrestere a acestuia: un urias cazan care fierbe la flacarile revoltelor populare si care foarte curand ar putea da pe dinafara.

Destul de greoaie la lectura, Istoria ieroglifica are in partea finala si un glosar (primul in literatura noastra), caci autorul a banuit greutatea intelegerii hieroglifelor" sale si le-a dat explicatiile cuvenite. in literatura medievala se folosea frecvent ca procedeu literar prezentarea vietii omenesti sub forma de povestire din lumea animalelor. La Cantemir, fantasticul, alegoria au o aura de originalitate (in forma si in continuT). Istoria ieroglifica apare ca un roman si un pamflet, in care naratiunea, fabula, basmul cu personaje se impletesc cu o profunzime de proverbe, versuri si cugetari orientale si clasice, chiar si populare romanesti. Opera, in complexitatea si originalitatea ei, e greu de clasificat ca gen literar". Proza este ritmata, iar in unele parti povestirea este expusa prin versuri. Starile sufletesti ale Inorogului (CantemiR), intemnitat datorita uneltirilor dusmanilor sai, sunt exprimate prin comentarii elegiace ritmate, dupa cum revolta sa impotriva acestora imbraca violenta blestemului popular: Munti, crapati!

    Copaci, va despicati!

    Pieri, va faramati!

    Asupra lucrului ce s-au facut, planga piatra cu izvoara, muntii puhoaie pogoara. Lacasele inorogului, pasunele, gradinile, cerneasca-se, paleasca-se, vestejeasca-se, nu infloreasca, nu inverzeasca, nici odrasleasca si pe domnul lor cu jeale, prea stapanul lor negrele suspinand, tanguind, neincetat sa pomeneasca!

   " Ochiuri de cucoara voi limpezi izvoara, a izvori va parasiti si-n amar sa primeniti!

   " Cantemir primeneste astfel resursele folclorice pentru efectele emotionale si narative ale literaturii culte.

Toate lucrarile lui D. Cantemir propun un stil erudit si, in general, retoric. Valoarea lor se impune de la nivel amplu documentar, prin idei progresiste, prin spirit enciclopedic.

Umanismul lui Cantemir nu formeaza o particularitate a unui om izolat, care a vazut multe tari si a citit multe carti. Desigur ca ideile lui sociale si politice, ca si cele despre civilizatie intrec pe cele ale lui Miron Costin si ale stolnicului Cantacuzino, dar ele deriva din acelasi curent cultural care formeaza scoala umanista romaneasca. Si Miron Costin si stolnicul incercasera, mai rezervati, o reforma a limbii literare, ifolosind exemplul limbilor clasice, si ei dezvaluisera cititorilor marea taina a originilor ^romane ale poporului si limbii romane. Miron Costin tradusese si scrisese versuri, incercase sa descrie frumusetile Moldovei, vazute de pe varful Ceahlaului. Asadar, Dimitrie Cantemir are locul sau in istoria culturii noastre si nu in afara ei; el este un mare continuatorA»si un varf de munte izolat de sirul muntilor din tara noastra." Qslbria literaturii romane, Ed. AcademieI)



4. Moldova - parte integranta a Europei

Nu este nevoie sa insistam asupra scrierilor care-1 confirma pe Dimitrie Cantemir drept om al secolului al XVIII-lea. Acestea sunt scrieri cu caracter predominant istoric si politic, urmand, in mare, spiritul luminilor sau, mai bine zis, prefigurandu-1. De aceea Iorga poate spune despre el: A«il fut le precurseur de Montesquieu pour la theorie des revolutions d Empire ensuite si familiere au XVIII-ieme siecleA».

Si aceasta intr-un scop din ce in ce mai clar in mintea printului: pentru afirmarea cu o suta de ani inaintea enuntarii principiului nationalitatilor, a particularitatilor unui popor de descendenta mixta, daco-romana, cu un profil general foarte interesant, cu o limba neo-latina, cu obiceiuri si traditii pitoresti etc, etc. Stabilirea acestui profil in totalitatea elementelor lui, ca in Descriptio Moldaviae, inseamna argumentul unei prezente romanesti de netagaduit, a unor origini concepute prin trecerea in date istorice chiar a unui mit al intemeierii. Din mijlocul sud-estului de traditie ortodoxa si bizantina, Cantemir incepea edificarea unui pod spre Europa de sud si de apus, completand si mai ales finalizand ideea de romanitate emisa de predecesorii sai. Pilonii acestui pod ii constituie Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor.

Pe de alta parte, Cantemir a incercat sa furnizeze si mijloace politicii sale si a scris pentru convingerea Occidentului Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae.

Era inca un mod de a sugera prabusirea iminenta a imperiilor, prabusire de care se legau nadejdile tuturor popoarelor mici oprimate.

Am pomenit mai sus mitul intemeierii adesea repetat de istoricul roman care recurgea la mituri ca un romantic indragostit de originile misterioase ale lucrurilor si urmarind integrarea lor organica intr-o viziune universala. Si din aceasta pricina, Cantemir adauga uneori istoriei noastre atat de ciudate fragmente care lipsesc in documente, dar pe care le pune la locul potrivit cu o intuitie adanca a adevarurilor integrate. E inca o proba a felurilor in care intelegea dezvoltarea ingemanata a istoriei si.spiritului, ca un initiat care a invatat sa foloseasca facultatea integratoare a spiritului, sa imbratiseze fenomenele in unitatea lor originara, de reconstituit din suma fragmentelor inteligibile. in orice caz, adaugand mitul la istorie, Cantemir a actionat, cum vor face si urmasii sai de geniu, Hasdeu si Eminescu, reunind intr-un fel simbolic dubla idee a originilor, atat dinspre latura istoric-culturala, cat si dinspre cea mitic-arhaica. Si prin aceasta iata-1 si precursor al romanticilor!

   

Dar, pe deasupra altei ipostaze a operei sale, numitorul comun care o unifica este limba ratiunii, instrument universal de comunicare in secolul luminilor, exprimand, in diversitate, unitatea funciara a acestui spirit atat de inzestrat.

Si ceea ce a izbutit astfel Cantemir si ceea ce intereseaza astazi poate mai mult decat talentul, eruditia, multilateralitatea sa uimitoare, este faptul de a fi intreprins cu toate mijloacele sa demonstreze spatiul sud-est european (si mai cu seama tara sa de obarsiE) ca parte integranta a Europei, fecundata de spiritul european si una din sursele acestui spirit insusi." (Zoe Dumitrescu BusulengA)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.