Nuvela
Sobieski si romanii scrisa de Costache Negruzzi are ca tema trecutul istoric vazut intr-o perspectiva romantica, adica incarcat de glorie. Ideea este ca vitejia adevarata izvoraste din dragostea de tara.
Subiectul este inspirat din istoria framantata a Moldovei.
Ion Sobieski - regele Poloniei - face o incursiune in Moldova cu intentia de a o cuceri si de a se bate cu turcii. Ei sunt hartuiti si infometati fara a putea da o lupta decisiva. Siliti sa se retraga din Iasi spre-Polonia fac un ocol trecand prin apropierea cetatii Neamt. Cetatea era goala dar ispravnicul aseaza in ea nouasprezece plaesi, pentru ca garnizoana alcatuita din soldati scosi in leafa plecasera alaturi de domnul Cantemir la Falciu.
Armata polona este lipsita de merinde si de aceea Ion Sobieski se hotaraste sa atace cetatea. Polonii banuiesc ca inauntru se gasesc averi si cer plaiesilor sa le predea cetatea. Plaiesii refuza si incepe atacul cetatii. Dupa cinci zile de lupta mor zece plaiesi si mai raman doar trei raniti si sase buni de lupta, dar nu mai aveau nici merinde si nici munitii. Ei ridica un steag alb. Cand lesii Ie permit sa iasa, promitandu-le ca-i vor lasa in viata si sa se duca unde vor voi, plaiesii ies din cetate. Regele Sobieski vazand numarul mic al plaiesilor, care ies din cetate, vrea sa-i spanzure, fiindca pierderile armatei polone erau mari. Unul dintre cei doi hatmani, lablonovscki, ii aduce aminte regelui ca Ie-a fagaduit ca-i va lasa sa plece si ca ei, soldati fiind, n-au facut decat sa-si apere tara, deci si-au facut datoria. Sobieski Ie da drumul plaiesilor spunandu-le ca se pot lauda de fapta lor de arme, fiindca desi erau putini, s-au impotrivit regelui Poloniei timp de cinci zile.
Plaiesii s-au urcat in munti, oastea polona a plecat, iar cetatea a ramas cu portile deschise, purtand pe ziduri urmele bombardamentului la care a fost supusa.
Nuvela preia un episod din istoria framantata a Moldovei pentru a arata vitejia, demnitatea, intelepciunea, spiritul de sacrificiu de care au dat "dovada stramosii nostri, evidentiind adevarul din cuvintele rostite de Nicolae Balcescu: "Istoria este cea dintai carte a unei natiicaci intr-ansa isi vede trecutul, prezentul si viitorul".
Nuvela Sobieski si romanii este realista pentru ca evenimentele sunt luate din realitatea social-istorica. Scriitorul Costache Negruzzi le preia din cronica lui Ion Neculce, dar transforma acest t-pisod trist intr-un moment eroic romantic. Regele Sobieski intra in Tara Moldovei "cu osti grele", spune cronicarul, indemnat fiind de Constantin Brancoveanu. El trece prin Botosani si Targu Frumos dupa ce lasa garnizoane in cetatea Neamt si in Suceava, la Zamca, la Agapia si Secu, la " Campu Lungu" si la Hangu. Oastea lui este lovita de un viscol si de o boala, incat pierde o jumatate din oaste si o mare parte din cai. Din aceasta cauza, lasa-tunurile la Rep cea si se retrage in Polonia. El era inteles cu imparatul Prusiei si cu papa de la Roma ca sa duca razboi impotriva turcilor, dar ataca Moldova.
Costache Negruzzi da deci multa libertate fanteziei sale creand o legenda sau preluand-o din traditia orala. El recreeaza istoria pentru a-i da un mesaj patriotic militant in sensul programului revistei Dacia literara. El pune in antiteza vitejia grupului de plaiesi cu orgoliul regelui Poloniei, puternica armata polona, cu tunuri, si grupul de plaiesi care, cu cateva pusti, tin in loc o armata, avand scopul de a arata ce valoare are patriotismul autentic. Regele Sobieski este cuceritorul orgolios, care a salvat Viena. El crede ca lingusirile hatmanului Pototki sunt realitatea, ca numele sau este suficient pentru a determina capitularea imediata a unei cetati. De aceea, cand dupa pierderile suferite vede cine erau cei care-1 infruntau, mania lui nu are margini, nu poate gasi o alta manifestare decat o pedeapsa exemplara pentru plaiesi. Intentia Iui era sa cucereasca cetati creand un sistem de lupta impotriva domnului Cantemir, pe care tatarii nu-.l sprijina suficient ca sa-1 prinda pe regele polon si sa transforme incursiunea lui militara in Tara Moldovei intr-un dezastru, asa cum s-a intamplat in timpul lui Stefan cel Mare la Codrii Cosminului cu Albert, regele Poloniei.
Nuvela Sobieski si romanii surprinde trasaturile stilului lui Costache Negruzzi ca armonia, concizia, acuratetea, nuantarea, oralitatea. El imbina armonios naratiunea cu dialogul si descrierea folosind o serie de termeni care dau atmosfera de epoca: lancieri, pedestrasi, buciuma, plaiesi, armura, metereze, semiluna, flinta, sire, parlamentarul, marsa, hatmani, sleahta.
El introduce in text o serie de cuvinte din limba vorbita ca: "merinde", "norocire", "tocmala", "incungiurata", "inturnandu-se", "spariet", "ingiosat", "lavita", "piste", "horopsita", "surla", "nimica", dar la care putem adauga si o serie de expresii: "a i se cuceri", "a da pas", "pre numele patronului", "bea o dusca", "il curma", "se va cotropi", "va puneti capul", "ai cuvant", "a face spor,,, care dau caracterul oral al stilului sau.
Pentru a da o mai mare capacitate de nuantare limbii folosite, dar si pentru a-i mari expresivitatea, Negruzzi introduce in text:
comparatii - "ca un mare schelet de urias", "ca intr-o tarina
pustie ", " ca desteptat din somn ";
metafore - "floarea varstei", "cuib qj talharilor", "turbat de
manie ", " trup de lancieri ";
simboluri - " trufia Semilunei", "stergar alb ";
metonimii - "se va trece sub ascutisul sabiei", "fata i se
insenina", "priveau cu induiosare", "se trase rusinat", "buciuma
strajerul", "cu durerea in inima", "cu intristarea pe fata";
epitete - "posomorat si manios", "stergar alb", "fapta
defaimata", "oaste ticalosita", "posomorat", "ganditor",
"batrani", "pospo/ita". Scriitorul are chiar dorinta sa dea mai multa armonie frazei introducand procedee ale stilului poetic ca aliteratii si asonante: "gloante - gres", "cuceriti -cetatea", "munitiile si merindele", "tabarase armia turceasca", "plecati-va -primejdie", "steagurilestranse".
Pentru a accentua concizia stilului sau, Negruzzi utilizeaza insiruirea: "trasuri, bagaje, pedestrasi, sleahtapospolita". Pentru a da dinamism actiunii el foloseste o mare frecventa a verbelor " incuiati-le", " asezati-va", "sa nu zica", " au intrat", dar si pentru a arata hotararea cu care plaiesii vor lupta, adica isi vor arata dragostea de tara. Nuvela are un profund mesaj moral si patriotic, aratand destul de clar intentia scriitorului de a cultiva constiinta nationala prin evocarea trecutului glorios.