Nunta domnitei Ruxanda are un caracter realist fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din realitatea social-istorica. Sub acest unghi tema o formeaza -Moldova in timpul domniei lui Vasile Lupu. Ideea este ca lupta pentru -utere genereaza razboi, distrugere si moarte. Subiectul este inspirat din cronica lui Miron Costin, unde fragmentul navalirii cazacilor si tatarilor este dezvoltat apoi prin tradarea Iui Gheorghe Stefan logofatul, a boierilor Ciogolesti si a serdariului Stefan. Paginile cronicii sunt incitante pentru Sadoveanu si le dezvolta in roman. Eroul principal este Bogdan nepotul parcalabului Stefan de la Soroca, care face parte din suita domnitei Ruxanda, cand vine de la Taringrad si se indragosteste de ea. Hmil hatmanul cazacilor ii trimite o solie lui Vasile Lupu pentru a cere mana domnitei pentru fiul sau Timus. Refuzul lui Voda si atacul moldovenilor asupra tatarilor la Bratuleni duce la crearea unei aliante intre cazaci si tatari. Ei navalesc si prada Moldpva, care avusese pana atunci pace si prosperitate.,Vasile Lupu trimite soli la Kalga comandantul tatarilor pe Ghica vornicul si la Hmil pe- Ciogolea spatarul, ca accepta logodna fiicei sale cu Timus. Tatarii si cazacii se retrag incarcati de prada si robi. Urmeaza nunta pe care Sadoveanu stie sa o surprinda cu multa maiestrie punand in contrast bogatia, fastul, randuiala de Ia curtea lui Vasile Lupu, cu mitocania, brutalitatea, obraznicia, incultura, bestialitatea cazacilor.
Sprijinul militar al cazacilor ingrijoreaza pe Matei Basarab domnul Munteniei si pe Racoti voievodul
Ardealului, care-i trimit osti lui Gheorghe Stefan pretendentul la domnie, ca sa-I alunge pe Vasile Lupu. Cu tot sprijinul cazacilor lui Timus, Gheorghe Stefan ocupa tronul Moldovei. Vasile Lupu este nevoit sa se retraga dincolo de Nistru, fiindca parcalabul Stefan ar fi oprit Ia Soroca pe Hadambul postelnicul sa-1 anunte pe Hmil, Timus si pe cazaci. Episodul reluat in roman intocmai ca in cronica introduce pe cazaci carc-I ucid pe parcalabul Stefan, unchiul lui Bogdan. Bogdan afla, il duce pe parcalabul Stefan la schit in munti si-l ingroapa cu cinste. impreuna cu padurarii ce-i erau credinciosi Bogdan vine in tabara domnului Stefan Gheorghe, care asedia cetatea Sucevei aparata de cazacii condusi de Timus, Hatmanul Kondratki organizeaza un asalt la care iau parte Bogdan si padurarii sai. Acestia patrund in tabara cazacilor si Bogdan il ucide pe Timus pedepsindu-1 pentru uciderea unchiului sau. Cazacii ramasi fara conducator se retrag iar cetatea Sucevei unde se gasea sotia lui Vasile Lupu, fiul si averile domnului cad in mana lui Gheorghe Stefan noul domn.
Caracterul realist este exprimat prin spiritul critic al autorului pus de cele mai multe ori in seama personajului Stefan parcalabul de la Soroca, iar alte ori in propriul comentariu. Cand intra in Iasi, Stefan parcalabul insotit de Bogdan constata ca Dupa flecare val de femei s-arata s-un sirag de gaste", iar cand ii spune lui Bogdan ca dragostea lui n-are sanse de implinire constata ca intelepciunea" lui nu face doua parale pe langa prostia" lui Bogdan Autoironiile il fac pe Bogdan sa fie indragit de autor dar si de cititor. Astfel cand se uita ironic la nobilii, care-i trec pe dinainte si ii aminteau carligele de la coada ratoilor mamei", mai apoi apoi constata ca avea si el mustacioara in carlige". Cand in cetatea Neamtului o ironizeaza pe domnita Ruxanda isi da seama ca a gresit, ca n-a avut minte, fiindca cu marfa asta" nu se prea putea lauda". Ironiile il insotesc peste tot pe Timus, care nu-i crestin; e cazac", fiindca in Ucraina nu au unde se tinea juramintele; e loc deschis; trec in zare, se suie in sus, nu se mai stie nimic de ele". Fiind tamp, Timus nu poate scoate o vorba dar drustele, pe care Ie-a adus ca s-o insoteasca pe domnita Ruxanda, sunt obraznice si abia au putut fi scoase din carciumi.
Fabula lui Esop cu vulpea, corbul si cascavalul spusa cu vadite aluzii la situatia Moldovei de parcalabul Stefan va avea un sfarsit dur, fiindca din cei de fata multi vor pieri, boierii Ciogolea, parcalabul Stefan si altii. Este evidenta aceasta interferenta, aceasta sinteza a realismului cu clasicismul si cu romantismul.
Astfel cand comenteaza evenimentul nuntii ochiul critic al parcalabului vede implicatiile politice ale evenimentului: sunterr. amestecati intr-o nunta care va mai dura. Au dantuit la dansa de doiui ori tatarii lui Kalga; vor mai dantui zaporojenii lui Hm ii hatman. S-amesteca Tara Romaneasca si Tara Ardealului. Vin la petrecere si lesii. Asta, Bogdanut, e nunta domneasca, si tine lung. Batranii raman in urma si cei tineri se duc cu dansa inainte" Evenimentele aveau sa confirme acest mod de intelepciune al batranului Stefan parcalabul.
Elementele romantice le avem in cantecul schivnicului Filaret pe tema Marea Trecere, care prefigureaza trecerea prin pestera strajuita de o cascada intr-o alta epoca, a urmasilor Bogdan si unchiul sau. Esteiun element fantastic asociind proza fantastica a lui Eminescu, care se coreleaza cu momentul, cand mitropolitul Varlaam refugiat de tatari in manastirea Aroneanu ii impietreste pe pagani, cu puterea rugaciunii sale, in fata manastirii. Romantica este idila dintre Bogdan Soroceanu cu domnita Ruxanda.
Bogdan face.parte din suite domnitei Ruxanda, cand se intoarce de la Istambul unde a invatat la scoala greaca arta retoricii. De aceea parcalabul Stefan ii atrage atentia ca domnita stie sa taie :u vorba mai bine decat taie el Cu sabia. Ea il citeste, se bucura de dragostea, lui, dar tragica desfasurare a evenimentelor rupe idila. Domnita ii va da o floare si un sarut de despartire, ceea ce va face ca mana lui Bogdan sa nu tremure, cand va arunca sulita in Timus si-l va ucide. Caprioara daruita de Bogdan printesei, ca simbol al iubirii sale, este ucisa pentru sarbatoarea nuntii. Trimis la schit, ca sa nu faca vreo prostie, Bogdan este retinut cu greu de Filip si Mitrita.
Intentia scriitorului este de a da un caracter de prototip eroilor. De aceea reluarea dupa trei sute de ani a personajelor. Intentia ar fi trebuit sa fie reluata in finalul romanului, prin intoarcerea celor doi eroi, nepot si unchi, ta schit din pestera, din timpul in care evadasera. Nucleul realist ar fi primit o aura romantica rotund incheiata. .
