Tema familiei este una dintre cele mai intalnite din literatura, permitand surprinderea unui complex de interrelationari umane. Complexitatea pe care o impune ilustrarea unor astfel de relatii umane presupune desfasurari epice ample, fapt ce implica abordarea acestei teme in specii realiste precum nuvela si romanul.
A始 literatura romana, tema familiei este predilecta in literatura realista. Una dintre operele literare narative ce abordeaza acesta tema este romanul a
Morometiia, al lui Marin Preda. Pregatit de nuvele care prefigureaza motive, intamplari si personaje din roman, a廴orometiia este publicat in doua volume, elaborate la 12 ani distanta: volumul I, 1955, volumul al doilea, 1967. Prima realitate scriitoriceasca a ramas constanta in opera lui Marin Preda, cea rurala, a satului romanesc din Campia Dunarii.
A始 primul volum al romanului, tema familiei este mai precis conturata. Actiunea se petrece intr-un sat din Campia Dunarii, in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Romanul este construit dintr-un numar mare de personaje din planuri diferite, dar care dobandesc un sens unitar, plasate in universul satului si al unei familii pe cale sa se destrame. Exista o legatura stransa intre incipit si final, tema romanului putand fi redusa la doua cuvinte : omul si timpul (a徭e pare ca timpul era foarte rabdator cu oameniia a a徼impul nu mai avea rabdarea). Astfel tema familiei poate fi subordonata celeilalte teme obsedante din opera lui Preda a relatia omului cu timpul. Pe parcursul actiunii romanului, familia are de suferit o serie de transformari, ca urmare a numeroaselor conflicte ce se declanseaza intre membrii familiei Moromete, dar si a tranzitiei suferite de satul romanesc in perioada din preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Romanul va urmari, asadar, procesul destramarii familiei Moromete sub presiunea unor factori exteriori sau a unor elemente de comportament.
Actiunea primului volum se desfasoara in vara anului 1936 si prezinta viata unei familii din satul Silistea a Gumesti. Aici este conturat triplul conflict din cadrul familiei Moromete. A始 primul rand, conflictul dintre Moromete si cei trei fii ai sai, Achim, Nila si Paraschiv, este starnit de modalitatea diferita de intelegere a lumii; astfel, pentru tata , pamantul semnifica garantia libertatii, in timp ce cei trei fii ai sai sunt preocupati doar de bani. Acest conflict se incheie cu plecarea celor trei fii cu oile la Bucuresti, in incercarea de a-si castiga singuri existenta. Al doilea conflict este cel dintre Moromete si sotia sa, Catrina. Aceasta si cele doua fiice ale sale ii reproseaza lui Moromete faptul ca nu trece casa pe numele ei, temand-se ca ar putea ramane pe drumuri. Cel de-al treilea conflict este cel conturat intre Ilie si sora lui, Maria (GuicA). Ea se teme ca va ramane singura la batranete; sora lui Ilie Moromete nu a fost de acord cu cea de-a doua casatorie a fratelui sau, tot ea fiind cea care ii indeamna pe baieti sa fuga de acasa.
Pe un alt plan, cartea prezinta randuielile impamantenite ale existentei taranesti, fiind descris un adevarat ritual: plecarea si intoarcerea de la camp, pregatirea secerisului, cina familiei.
Doua dintre scenele semnificative pentru reflectarea ideii destramarii femiliei sunt cina si taierea salcamului. Scena cinei este reprezentativa pentru statutul protagonistului. Fragmentul incepe cu un dialog intre el si Catrina, autoritatea sa aparent incontestabila manifestandu-se prin voce : a廛eodata curtea rasuna de un glas puternic si amenintator, facandu-i pe toti sa tresara de teama.a
Catrina mai fusese casatorita o data si are o fiica. Actuala sa familie este una dintre cele mai numeroase din sat si printre putinele care au copii din doua casatorii. Membrii familiei par a fi grupati in tabere rivale, in ciuda faptului ca stau toti asezati la o masa rotunda si foarte mica; acest lucru insa nu ajuta la sporirea unitatii familiei. Cei trei frati din prima casatorie a lui Moromete a徭tateau pe partea din afara a tindei, ca si cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara.a Acest detaliu sugereaza ideea ca ei nu apartin familiei, pentru ca mama vitrega ii are langa ea a挾e ai ei, Niculae, Ilinca si Tita, copii facuti cu Morometea. Pozitia tatalui reliefeaza autoritatea sa absoluta : a徭ta deasupra tuturor, in pragul celei de-a doua odai, de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare.a
Atmosfera conflictuala din cadrul familiei Moromete este evidenta din gesturi si din priviri : Moromete are in glas a彷ire de amenintarea, ii vorbeste amenintator lui Achim, care ii raspunde cu dispret, pe Niculae il fulgera cu privirea apoi, certandu-l cu a徃las indesata.
Tot in aceasta scena ne sunt dezvaluite treptat si amenintarile ce vor duce, in timp, la destramarea familiei; scoala lui Niculae trebuie achitata, fonciirea a ramas neplatita, iar Achim doreste sa plece cu oile la Bucuresti, fiind necesara si platirea ratei la banca. Cei trei isi condamna tatal pentru ezitarile sale.
Scena salcamului este construita intr-un registru stilistic diferit. E spre ziua, iar luna a徭emana cu un soare mort, ciuntit si recea. Bocetele ce se aud din cimitir pare ca a彿es din pamanta. Uriasul salcam in care a彡opiii se urcau in orice primavara si ii mancau florilea, iar iarna a彿i imbratisau tulpinaa, care a彳ra curatat de craci in fiecare an si crestea la loc mai bogata domina intreg satul si pare nemuritor. Chiar cand aschiile incep sa sara din trunchiul sau, ele par sa se aseze in jurul lui protector. Cand se prabuseste la pamant, totul dobandeste un aer tragic, de moarte violenta, ca si cum cineva ar fi silit sa raspunda unui alt destin, nefast. Protectia salcamului nu se mai exercita asupra imprejuruimilor : a彡ercul deschis si campia napadeau imprejurimilea si a徼otul se facuse mic.a
Scena se incheie in aceeasi atmosfera rau prevestitoare in care incepuse, cu stolul de ciori care zboara derutate, caci nu mai recunosc locul. Salcamul a reprezentat in lumea vegetala ceea ce reprezinta Ilie pentru familia sa, un a徘ater familiasa. Destinul unuia este anticipat de destinul celuilalt.
Desi Moromete tine la unitatea familiei, aceasta se va destrama din cauza imposibilitatii de comunicare dintre membrii sai (tatal reprezinta mentalitatea traditionala, in timp ce fiii sai mai mari sunt atrasi de mirajul orasului, iar fiul cel mic, Niculae, este dornic de a studia.), dar si pentru ca timpul era nerabdator cu oamenii. Daca la inceputul romanului lumea era asezata, in final lucrurile se precipita, amenintand linistea acesteia. A始 volumul al doilea, Ilie Moromete intra intr-un con de umbra. Moromete face ultima incercare nereusita de a isi aduce fiii acasa. Parasit la batranete de Catrina, el ramane doar cu fata cea mica, autoritatea lui scade, oamenii nu il mai respecta ca altadata. A始 ciuda transformarilor sociale la care asista, Ilie Moromete nu accepta ideea ca rostul sau in lume a fost gresit si ca taranul trebuie a徭a disparaa. Ultima replica a lui Moromete a crezul sau de viata, libertatea morala, - a廛-leaｦ eu intotdeauna am dus o viata independenta!a
Romanul urmareste procesul destramarii familiei Moromete, destramare simbolica pentru a徭tingerea unei lumia sub presiunea unor factori exteriori sau unor elemente de comportament. Pe langa tema familiei ,care include si tema paternitatii, se observa si tema tercerii timpului, confruntarea omului cu istoria potrivnica. Se insista pe relatiile dintre membrii familiei Moromete si mai ales pe drama tatalui nepuntincios in a mentine familia unita. Drama paternitatii se grefeaza pe contextul social a istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Agresiunea istoriei spulbera iluzia personajului : unitatea familiei, libertatea morala a individului. Risipirea familiei duce la prabusirea morala a tatalui.
Asadar , tema familiei in romanul a廴orometiia este prezentata intr-o maniera moderna, cu realism, valoarea romanului fiind sporita si de acest aspect.
