1
Inalte Doamne,
Jurnalul de Constantinopoli tipari o scrisoare din Galatz prin care zicea ca comerciul de cereale din Principate este cazut, caci cerealile sunt putrede din causa inondatiune-lor. Am dat o placuta satisfactie comerciului, anontind in Monitor ca s-a luat masuri a se desminti in streinatate acest sgomot calomnios.
Independenta Belgica reproduce un art. din I.e Pays, prin care zice ca Principele Cuza, nemultumindu-se numai cu do-bindirea Unirii, va sa surpe suzeranitatea Portii, cere abolitia ministerului responsabil si altele multe. Am luat masuri in tara si afara a se desminti si aceasta, insa totdeauna in re-serva si cuviinta ce se cere. Sciti cine poate seri astfel de articoli, acei, negresit, care au strigat Principe strein in adunare. Ils ne sont pas forts !
!
!
Baligot imi trimise aceste rinduri de jurnal pe care si eu le inaintez M. V.
Negri, intre altele mi-a scris ca se suna ca Conferi/ita se va face iara la Paris.
Cit pentru albii cei furiosi, parca s-au mai potolit. Cu toate acestea o sa mai avem o vijelie, cea mai din urma si are sa se ridice ori in cursul acestei luni, sau a doua zi dupe ce se va tine conferinta la Paris. insa eu unul nu am nici o temere : mai tare le este lor frica de mine decit mie de dinsii. Vei sci M.T. ca popolul este pentru tronul M.T. Daca albii ar intemeia vreo speranta pe cineva, nu va fi nici pe popol, nici pe guvern. Chiar .atunci cind toata armia ar lipsi, noi inca am putea respunde cu capetele noastre despre linistea publica, cu atit mai mult acum cind este si o armata pentru ordine. in districte este mai multa incredere si o mare intoarcere de simpatie pentru tronul roman. Agentii circula prin districte si raporturile ce ne dau sunt bune. Guvernul merge bine ; sunt multumiti cei mai multi. Nisce schimbari facute de administratori, nu prea au fost nemerite, ne fiind facute in Consiliu ; dar iara in privinta schimburilor, putini sunt care se pot vreodata multumi. Tilharul cel vestit s-a prins ; aceasta a facut bun efect in teara.
Veti sci M.V. ca Oraseanu scrie art. in gazete in favorul M.V. si al guvernului si contra Principelui strein. in aceste zile a pus in caricatura pe Catargiu ducind legat cu funia pe principele strein, in chip de azin si cu uniforma nemteasca si presenlindu-l lui Branc, Stirb, si Arsaki. O piedica insa se ivesce. Dupe cum vaz, mai toti acesti oameni doresc sa ia si ei parte activa la trebile Statului. Crez, M.V. ca nu ar fi rau sa-i inpicgam pe aceia dintr-insii care vor fi onesti si care nu se vor schimba.
Alatur pe linga aceasta doa scrisori din partea mea catre St. Marc Girardin si Leon Plee, ca de veti fi de parere sa le trimit, sa Ie cititi si sa adaogati sau sa stergeti dupe vointa M.V. Socot ca nu este rau a vorbi cu acesti barbati, mai ales acum ca are sa fie unirea.
Eu iara va recomand pe cumnata-meu T. Bolintineanu care este cu totul pentru simtimentele noastre. Era vorba sa-l puie la posti si pe Savescu la Braila administrator, si s-a intirziat cu pricina anquetii de la Braila. fJbrect lucreaza cu energie astfel cum a trebuit sa faca. Hotii din Bucurcsci, intre care unul vestit,
Ion Chelu, s-a prins. Ajutorul politii este cam slab si nu prea este sigur. Crez ca Nenisor ar fi mai priincios acolo.
Ieri am fost in judetul Ilfov : am gasit citcva neregula-ritati, spre exemplu, oamenii dusi dupe lacuste i-au pus sa scoata radacini pentru arendasi. S-au facut reparatiune. Am luat toti ministri sarcina, duminecele si sarbatorile sa ne repezim cite unul prin sate, ca sa vedem ce se face, cum stau spiritele.
Cu consulii o duc bine.
Electiile sunt astfel cum am crezut ca or sa fie. Numai cinci poate si sase, nu zic ministeriali, caci nu este aceia tinta mea ; dar simtimentele noastre. Directorul meu inca s-a ales.
Al Marii Voastre prea plecat si prea supus serv D. Bolintineanu
5 iunie 1861
(Biblioteca Academiei LXXIV 15(1)
II
(Ianuarie 1863)
Alteta,
Felicit pe Maria Voastra pentru pasul teapan ce ati luat in privinta votului adunarii proprietaricesci despre monastiri. Acest vot este ca cintecul lui Don Juan ale carui vorbe erau vesele si rizatoare si a carui arie era cu totul melancolica, in camasa lui generoasa se ascunde multe patimi strimte si poate insusi ideia criminala a compromite Unirea Romanilor.
Catre acestea auziu ca ministerul ar fi preparind un proiect de lege intru aceasta. Eu, Alteta, cred ca M.T. ar trebui sa nu dai nici o atentie acestui vot, pina cind mai nainte nu se va decide cu cestia cea mai mare, cea mai vitala, cea mai nationala : cestia rurala. Cred ca ar fi bine a combate inriurirea Camerii in acest vot enigmatic si perfid trimitindu-i un proiect de lege lamurit si sincer pentru cestia rurala, mai generos decit acela ce a facut ea, si ca a doua zi va cadea masca pretinsilor patrioti; a doua zi se vor certa si desbina intre ei, cit va fi un scandal la care vor ride cinci milioane de terani si toata Europa.
Cestia manastirilor inchinate este un fapt dobindit prin urmarea lucrurilor si trebuintele de astazi; se va dobindi curind sau mai tirziu cu votul sau fara votul dat de adunare. Apoi este o cestie de interes material si de putina importanta in fata cu marea cestie de afranchiare a romanilor robiti de romani. Romania nu poate fi libera din afara pina mai in-tiiu nu va fi libera in untru, adica pina ce romanii nu vor fi afranchiati si cetateni, iar nu robi, serbi. Aceasta mare fapta este lasata Marii Voastre sa o indepliniti si timpul a sosit a impleti aceasta pe ghirlanda unde este scrisa Uni,rea
Romanilor.
Prin votul monastirilor ei vor sa va puie in lupta cu natia ; printr-un proiect de lege rurala M.V. ii puneti pe ei in lupta cu natia si chiar cu puterile garante pentru care in aceasta au fost mai generoase decit boierii romani. Nu uitati ca ceea ce ei doresc este numai a vedea adunarea disolvata asupra votului monastirilor ca sa ajunga la o tinta ce ma-gulesce numai ambitia lor personala. Adunarea insa nu trebuie a fi disolvata decit asupra respingerii de catre dinsa a unui proiect de lege rurala dat de M.V. si cu tinta nobila a libera pe romani de romani mai nainte.
Vorbesc cu atita convictie, ca dispretuiesc si laudele si criticele partidelor politice bolnave de popularitatea cea mincinoasa, si daca M.V. permiteti, pociu a da publicitatii aceasta ideie.
Al Marii Voastre prea plecat si prea supus serv
Dim. Bolintineanu
(Biblioteca Academiei, Arhiva Cuza, mapa XVI, f. 114)