n. 23 nov. 1905, Iasi - m. 27 nov. 1970, Bucuresti.
Eseist, critic literar si de arta, traducator.
Fiul functionarului
Petru Comarnescu si al Elenei (n. Cernatescu), institutoare.
Scoala primara si Liceul National la Iasi, apoi Colegiul "Sf. Sava" din Bucuresti si Scoala de Ofiteri de Artilerie din Craiova. Licentiat in drept (1928), litere si filosofie (1929) la Univ. din Bucuresti. Bursier in S.U.A. (1929-1931). Dr. in filosofie al Univ. Southern California (1931) cu teza The Nature of Beauty and Its Relations to Goodness, tradusa in romaneste cu titlul Kalokagathon (1946). In colab. cu COMARNESCU Noica, M. Polihroniade si I. Jianu scoate rev. Actiune si reactiune (1929-1930) si, impreuna cu COMARNESCU Bal-tazar, Tiparnita literara (1931). Bursier la Geneva (1932). Secretar al Gruparii Univ. pentru Soc. Natiunilor (1931-1937), debuteaza editorial cu voi. Homo ameri-canus (1933) si Zgarie-Norii New York-ului (1933). Inspector al teatrelor la Directia Generala a Teatrelor (1933-1950); redactor la Editura Fundatiei, apoi la E.S.P.L.A. (1934-1951); redactor la Politica (1926-1928), Rampa (1926-1927), Ultima ora (1928-1929), Vremea (1932-1938), Revista Fundatiilor Regale (1934-1947), Timpul (1942-1947), Natiunea (1948-1949), Universul (1949-1952). Considerat seful generatiei de la Criterion (
C. Noica, M. Vulcanescu,
M. Eliade,
M. Sebastian,
Dan Botta), grupare al carui initiator este, COMARNESCU e foarte activ in publicistica fiind numit, in 1966, comisar al Romaniei la Bienala de la
Venetia (expozitia Tuculescu). in toata aceasta perioada publica monografii si studii de istoria artei, consacrate Magdalenei Radules-c«(1946), Sirato (1946), Octav Bancila (1954),
Ion Tuculescu (1967), C-tin Brancusi, mit si metamorfoza in sculptura contemporana (1972) s.a. Prefateaza si traduce voi. din Th. Dreiser, Jack London, O Neill, Alain Fournier, Ch. Bronte, Defoe s.a. si lucreaza la masivul sau jurnal, din care s-au publicat postum Chipurile si privelistile Europei (III, 1980) si Jurnal (1931-1937) (1994). Publicist stralucit, cu contributii memorabile in domeniul criticii de arta si memorialist ce ramane sa fie inca descoperit COMARNESCU ilustreaza ipostaza omului de cultura nefixat intr-un domeniu anume, desi estetica, memorialistica si critica de arta inregistreaza contributii de referinta.
Cu Homo americanus (1933), Zgarie-norii New York-ului (1933), volume continuate de Chipurile si privelistile Americii (1940) si America. Lume noua - viata noua: 1930-1947 (1947), fostul sef de la gruparea Criterion ofera un roman sui-generis despre spatiul american, fata de care COMARNESCU ramane atasat pana la sfarsitul vietii. Fixeaza, cu aplombul cunoscut al publicistului, o tipologie specifica: muncitorul american, businessman-u, preotul, sportsman-ul s.a., la care se adauga fise de personalitati, comentarii, note peisagistice, micromonografii inchinate oraselor (Boston, cetatea puritana, Chicago, inima innegrita etc.), sau eseuri despre arta noului continent. Privirea mobila indica posibilitatea unei cuprinderi enciclopedice, unde portretul alterneaza cu efuziunea si naratiunea semnificativa. Stilul epistolar, memorialul de calatorie si eseul de arta se impletesc, autorul fiind un memorialist de vocatie, asa cum intinsul sau jurnal, de circa cinci mii pagini, o probeaza. Ceea ce s-a publicat din el, respectiv Chipurile si privelistile Europei (I-II, 1980), alcatuieste un esantion reprezentantiv: consideratiile despre Brancusi, organizarea Bienalei de la Venetia (1966), descoperirea lui Tuculescu sau evocarile unor personalitati romane din diaspora confera acestor pagini valoare de unicat. Dirijorul Sergiu Celibidache, de pilda, "se exprima lesne, clar, precis, adesea poetic. Are ceva de mag. Nu crede in nemurirea sufletului, nu e metafizician, dar cu ce seninatate si liniste interioara se comporta in fata orchestrei, chiar asa plin de nerv si energie" etc. Criticul de arta intra in competitie cu scriitorul si, nu in ultimul rand, cu teoreticianul prezent mai cu seama in Kalokagathon (1946), de fapt, teza de doctorat sustinuta la Universitatea Southern din California (The Nature of Beauty and Its Relations to Goodness). E, mai precis, o contributie de estetica generala, pe ideea -mostenita de la Platon si Aristotel prin filosoful american Herbert Wildon Carr - a fuziunii dintre Frumos (kalon) si Bine (agathon), dintre estetic si etic intr-o singura existenta, validata de umanism si neoumanism. Astfel, daca "frumusetea este ceva tainic, prin care poti participa la Binele suprem", morala "este arta infrumusetarii existentei, potrivit sensului nostru innascut de armonie, calauzit de obligatia morala". De aici, imperativul kalo-kagathonic: "Creeaza-te astfel incat toate actiunile tale, in toata varietatea experientei tale, sa fie o unitate armonioasa, dreapta si frumoasa pentru tine insuti si pentru ceilalti". Dincolo de unele pagini stufoase si prin informatia amplificata la subsol, Kalokagathon este o pledoarie convingatoare pentru reidentificarea artei cu morala. Ideea va fi reiterata in studiile monografice, unele de referinta in critica de arta, consacrate lui Mag-dalena Radulescu (1946), Sirato (1946), Octav Bancila (1954), Viata si opera lui Rembrandt van Rijn (1957), N.
Grigorescu (1959), Stefan Luchian (1960), Ion Jalea (1962), N. I. Tonitza (1962), Ion Sava (1966), Ion Tuculescu (1967), Deineka (1968), Lascar Viorel (1968), COMARNESCU Brancusi, mit si metamorfoza in sculptura contemporana (1972) etc. Lucrarile citate alcatuiesc o istorie sui-generis a plasticii romanesti moderne, detasandu-se judecatile de valoare despre Brancusi si, mai ales, Ion Tuculescu pe care. practic, il lanseaza la Bienala de la Venetia (1966). Demersul asociativ si privirea de expert, aplicata asupra faptului de arta, oralitatea stilului si, nu in ultimul rand, proiectia valorilor autohtone pe ecranul artei universale, a carei cunoastere profunda e atestata de Confluente ale artei universale (1966), intaresc regretul cititorilor lui COMARNESCU de a nu fi oferit lucrari de sinteza in domeniul criticii, dar si al teoriei generale despre arta, incluzandu-se aici proza din care a tradus enorm, dar si teatrul caruia ii consacra volumul Scrieri despre teatru (1977). Raman de restituit, in antologii necesare, studii raspandite in revuistica vremii, cum este Specificul romanesc in cultura si arta (imprimat in Actiune si reactiune, 1930) ce puncteaza decisiv polemica cu
Mihai Ralea din Fenomenul romanesc. Daca acesta din urma amenda adaptabilitatea romaneasca (ce implica disponibilitatea sufleteasca si chiar un nomadism sufletesc si trupesc), COMARNESCU opteaza pentru acomodarea carpato-dunareanului, ce implica multa interi-oritate. In aceeasi ordine, un studiu ca Ideile veacului si spiritualitatea, publicat in aceeasi revista, ramane exemplar pentru enciclopedismul, dar si pentru capacitatea de sinteza a lui C: "Privind sensibilitatea metafizica izvorata pe drumurile mitului la
Lucian Blaga sau prin mijlocul suprafetelor rotunjite cu iubirea de materie si natura a sculpturii lui COMARNESCU Brancusi, povestile sangelui corcit si haiducia eroilor lui Mateiu Caragiale, infloriturile scrisului lui Em. Bucuta, puritatea poeziei lui
Ion Barbu, cumintenia pamanteasca a sculpturii lui Ion Jalea, optimismul artei lui Marius Bunescu, seninatatea picturii lui Fr. Sirato, integrarea in natura, materialitatea plina de seva a pastei de ceramica veche a lui Teodorescu-Sion continua poezia populara, plina de dor, scoartele concrete, pline de pasari si frunze, fragezimea si vioiciunea capricioasa a ritmului muzicii populare, frescele asceti-zate, arhitectura schimbata dupa cerintele locului". Personalitate proteica, nefixat intr-un domeniu anume, COMARNESCU este reprezentativ pentru energetismul unei pleiade de intelectuali care s-au afirmat in epoca interbelica.
OPERA
Homo americanus. Bucuresti, 1933; Zgarre-norii New York-ului, Bucuresti, 1933; America vazuta de un tanar de azi, Bucuresti, 1934; Chipurile si privelistile Americii, Bucuresti, 1940 (ed. II, 1970); Kolakagathon, trad. de Ruxandra Oteteleseanu, Bucuresti, 1946 (ed. II, 1985); Magdalena Radulescu, Bucuresti, 1946; Sirato, Bucuresti, 1946; America. Lume noua - viata noua. 1930-1947, Bucuresti, 1947 (cu pseud. Anton Coman); Octav Bancila, Bucuresti, 1954; A. Baltazar, Bucuresti, 1956; Benjamin Franklin, Bucuresti, 1957; Viata si opera lui Rembrandt van Rijn, Bucuresti, 1957; N. Gri-gorescu. Bucuresti, 1959; Stefan Luchian, Bucuresti, 1960 (ed. rev. si adaugita, 1965); Indreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei, Bucuresti, 1961; Ion Jalea, Bucuresti, 1962; N. N. Tonitza, Bucuresti, 1962; Ion Sava, cuv. inainte de
T. Arghezi, Bucuresti, 1966; Ion Tuculescu, Bucuresti, 1967; Temoignages sur Brancusi, in colab. cu M. Eliade si I. Jianou, Paris, 1967; Deineka, Bucuresti, 1968; Lascar Viorel, Bucuresti, 1968; The Rumanian and the Universal in Brancusi s Work, London, 1970; Brancusi, mit si metamorfoza in sculptura contemporana, Bucuresti, 1972; Confluente ale artei universale, Bucuresti, 1972; Scrieri despre teatru. Iasi, 1977; Chipurile si privelistile Europei I-II, ed. ingrijita de T. Filip, Cluj-Napoca, 1980; Kalokaga-thon, ed. ingrijita de D. Grigorescu si FI. Toma, Bucuresti, 1985; O Neil si renasterea tragediei, Cluj-Napoca, 1986; Dreptul la memorie (in lectura lui Iordan Chimet), III-IV, Cluj-Napoca, 1992-1993; Jurnal (1931-1937), Iasi, 1994.
REFERINTE CRITICE
G. Calinescu, in Viata literara, nr. 100, 1929; M. Eliade, in Oceanografie, 1934; G. Calinescu, Istoria; M. Sebastian, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 7, 1940; I. Biberi, Lumea de maine, 1945; V. Rapeanu, in
Luceafarul, nr. 11, 1967; Al. Piru, Panorama deceniului literar romanesc, 1940-1950, 1968; P. Tugui, in Ramuri, nr. 4, 1977; N.
I. Barbu, in Convorbiri literare, nr. 6, 1978; COMARNESCU Noica, in Steaua, nr. 12, 1978;
Z. Ornea, Traditie si modernitate in deceniul al treilea, 1980;
M. Zaciu, in Transilvania, nr. 2, 1981; B. Brezianu, in Cronica, nr. 5, 1981; V. Rapeanu, Memoria si fetele timpului, 1983; E. Manu, Spatiu etern, 1985; Al. Dutu, in Romania literara, nr. 36, 1986; Al. George, in Viata Romaneasca, nr. 7, 1986; COMARNESCU Ungureanu, in Orizont, nr. 16, 1986;
M. Mihaies, in Orizont, nr. 12, 1987; I. Jianu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3-4, 1989; V. Barna, in Steaua, nr. 10-11, 1995; COMARNESCU Cublesan, ibidem.